SĂNĂTATE. Fenomenul banilor sau al „atențiilor” solicitate în spitalele din România continuă să apară în răspunsurile pacienților. Cele mai recente date disponibile, aferente lunii septembrie 2026, arată diferențe importante între județe. Teleorman se detașează cu cel mai ridicat procent, de 13,7%, de peste trei ori mai mare decât media națională, aflată în jurul valorii de 4%.
Teleorman, în fruntea clasamentului
Potrivit datelor centralizate prin Mecanismul de feedback al pacientului, în Teleorman, 13,7% dintre răspunsurile înregistrate la întrebarea referitoare la sesizarea solicitării de bani sau alte recompense au fost afirmative.
Pe următoarele poziții se află Harghita, cu 8,5%, Giurgiu, cu 7,6%, și Neamț, cu 7%. Diferența față de media națională este considerabilă, mai ales în cazul Teleormanului.
Datele nu trebuie însă interpretate ca și cum 13,7% dintre toți pacienții internați în Teleorman ar fi dat șpagă. Indicatorul este calculat pe baza răspunsurilor celor care au participat la mecanismul de feedback și au răspuns la întrebarea privind disponibilitatea de a sesiza situația în care personalul medical le-a solicitat bani sau alte recompense.
Unde sunt cele mai puține raportări
La celălalt capăt al clasamentului se află Sălaj, unde procentul este de numai 1,9%. Urmează Tulcea, cu 2,1%, și Satu Mare, cu 2,6%.
Timiș și Cluj înregistrează fiecare câte 2,9%, situându-se astfel printre județele cu cele mai mici valori raportate în septembrie.
În cazul Clujului, procentul a fost calculat pe baza a 2.924 de răspunsuri, iar valoarea de 2,9% este sub media înregistrată la nivel național.
Cum sunt obținute datele
Informațiile provin din Mecanismul de feedback al pacientului, administrat de Ministerul Sănătății. Datele publice sunt prelucrate și prezentate de platforma Graphs.ro, care realizează grafice și comparații între spitale și județe.
Cel mai recent set disponibil pe platformă este cel pentru septembrie 2026, iar sursa primară o reprezintă datele colectate de Ministerul Sănătății și publicate prin infrastructura guvernamentală de date deschise.
Pacienții externați din spitalele publice pot fi invitați să completeze un chestionar despre experiența avută în unitatea medicală. Întrebările privesc, printre altele, calitatea serviciilor, curățenia, comportamentul personalului, explicațiile referitoare la diagnostic și tratament sau situațiile în care bolnavii au fost nevoiți să cumpere medicamente ori materiale sanitare.
Una dintre întrebări vizează direct banii sau alte recompense solicitate de personalul medical: „Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”
De ce procentele trebuie interpretate cu atenție
Actuala formulare a întrebării este importantă pentru înțelegerea cifrelor. Procentul nu reprezintă automat numărul pacienților cărora li s-a cerut șpagă și nici numărul cazurilor de corupție confirmate de autorități.
Un răspuns afirmativ indică faptul că pacientul declară situația și dorește să o sesizeze. În același timp, un răspuns negativ nu demonstrează că pacientului nu i-au fost solicitați bani, deoarece întrebarea include și disponibilitatea acestuia de a reclama situația.
Participarea la mecanism este voluntară, astfel că rezultatele descriu experiențele persoanelor care au răspuns la chestionar și nu constituie un sondaj reprezentativ pentru totalitatea pacienților internați în spitalele din România.
Formularul a fost schimbat, iar procentele au crescut
Modul de raportare s-a modificat începând din 2024. Anterior existau întrebări distincte referitoare la solicitarea și oferirea unor sume de bani, în timp ce actuala formulare le cere pacienților să precizeze dacă doresc să sesizeze faptul că personalul medical le-a cerut bani sau alte recompense.
Schimbarea este relevantă inclusiv atunci când sunt comparate datele actuale cu cele din anii anteriori. Potrivit explicațiilor oferite de Dragoș Vana, fondatorul Graphs.ro, după modificarea formularului media națională a urcat de la aproximativ 1,7% la valori în jurul a 4–4,5%.
Prin urmare, clasamentul oferă mai degrabă o imagine asupra raportărilor făcute de pacienți decât o măsurătoare exactă a dimensiunii corupției din fiecare județ.
Cele mai recente date arată însă diferențe greu de ignorat: de la 13,7% în Teleorman la numai 1,9% în Sălaj, în cadrul aceluiași mecanism de feedback.
