POLITIC. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a anunțat joi că își va încheia mandatul pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni mai devreme decât era prevăzut. Mandatul său de opt ani ar fi trebuit să expire abia la finalul lunii octombrie 2027.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Lagarde a spus că a fost o sursă de mândrie să servească instituția și a mulțumit celor care au sprijinit-o în ultimii șapte ani. Banca Centrală Europeană a confirmat oficial informația și a anunțat că procesul de numire a succesorului începe imediat.
Decizia pune capăt lunilor de speculații intense. Potrivit mai multor surse și analize din presa europeană (inclusiv Financial Times), Lagarde ar fi vrut să aibă „mai multă libertate să-și exprime opiniile” în legătură cu evenimentele din Franța, fără a mai fi obligată să rămână neutră din cauza funcției. Ea a mai lăsat să se înțeleagă, în trecut, că o voce europeană ar trebui auzită în dezbaterea din jurul alegerilor prezidențiale franceze din 2027.
De ce acum și ce se pregătește?
Momentul ales nu este întâmplător. Demisia anticipată le oferă liderilor actuali ai Uniunii Europene, în special președintelui francez Emmanuel Macron, posibilitatea să negocieze și să numească noul președinte al BCE înainte de alegerile prezidențiale din Franța din aprilie-mai 2027. Sondajele o dau favorită pe Marine Le Pen, lidera dreptei radicale, cunoscută pentru pozițiile euro-sceptice. Miza este clară: să se blocheze orice influență pe care un eventual președinte Le Pen ar putea-o avea asupra alegerii șefului băncii centrale.
În paralel, se discută intens despre un pachet de numiri. Isabel Schnabel părăsește Consiliul Executiv al BCE în ianuarie 2027 pentru un post la FMI, iar mandatul economistului-șef Philip Lane se încheie în mai. Diplomații europeni ar negocia un acord global pe aceste posturi.
Printre favoriți pentru șefia BCE apar numele olandezului Klaas Knot (fost guvernator al băncii centrale a Olandei) și spaniolului Pablo Hernández de Cos (fost guvernator al Băncii Spaniei, acum la Banca Reglementelor Internaționale).
O altă pistă pe care circulă zvonurile este legată de World Economic Forum. Lagarde ar fi purtat discuții pentru a prelua președinția organizației de la Davos, după ce fondatorul Klaus Schwab a plecat.
Ce spun comentariile din social media?
Reacțiile din mediul online, mai ales pe X și Facebook, sunt în mare parte negative. Mulți o acuză pe Lagarde că „și-a umplut buzunarele suficient” și că ar fi „o satană” a sistemului. Se circulă ideea că demisia ar fi doar o manevră de a-și proteja interesele și de a se muta într-o poziție și mai influentă, departe de responsabilitățile din Frankfurt. Criticii legăturilor ei cu elita globală și cu politicile monetare din ultimii ani (pandemie, inflație, războaie) alimentează aceste atacuri.
De partea cealaltă, oficialii europeni o laudă pentru „mâna fermă” din timpul pandemiei, războiului din Ucraina și șocurilor energetice.
Rămâne de văzut dacă demisia anticipată va aduce stabilitate sau, dimpotrivă, va deschide o perioadă de turbulențe politice și financiare în zona euro.
