POLITICĂ. Mai multe dintre cele mai importante instituții ale statului român funcționează cu conduceri interimare sau așteaptă numiri care depind de votul Parlamentului. SRI, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, TVR, Radio România și CNCD se află, în forme diferite, în această situație, iar negocierile politice pentru ocuparea funcțiilor nu au produs până acum o soluție.
În unele cazuri, interimatul se măsoară deja în ani. La Serviciul Român de Informații, România nu mai are un director titular de peste trei ani, în timp ce mandatul Renatei Weber la conducerea instituției Avocatului Poporului a expirat încă din vara anului 2024.
Potrivit unor surse parlamentare citate de Știripesurse.ro, există chiar posibilitatea ca o parte dintre aceste numiri să fie amânate până în 2027, în lipsa unei înțelegeri între partidele parlamentare.
SRI, fără director titular de 1.207 zile
Una dintre cele mai spectaculoase situații este cea de la Serviciul Român de Informații.
Funcția de director al SRI a fost declarată vacantă de Parlament pe 10 iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. De atunci au trecut 1.207 zile, iar conducerea serviciului este asigurată interimar de generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului SRI.
Procedura pentru numirea șefului serviciului este diferită de cea aplicată altor instituții: candidatul este propus de președintele României, după care trebuie să primească votul Parlamentului.
Președintele Nicușor Dan declara în vară că intenționează să avanseze o propunere după instalarea unui nou guvern și după conturarea unui consens politic privind conducerile serviciilor de informații. Până acum însă, un nou director al SRI nu a fost instalat.
Renate Weber, interimar de peste doi ani
Situația este asemănătoare la Avocatul Poporului.
Renate Weber a fost numită în funcție în 2019, pentru un mandat de cinci ani. Mandatul său s-a încheiat la 26 iunie 2024, însă Parlamentul nu a reușit să desemneze un succesor.
Astfel, Weber continuă să exercite atribuțiile funcției, interimatul ajungând la 856 de zile la data de 29 octombrie 2026.
Parlamentul a încercat în acest an să deblocheze procedura. În februarie fusese stabilit inclusiv un calendar pentru alegerea unui nou Avocat al Poporului, precum și pentru numiri la CNCD și Curtea de Conturi, însă procesul politic nu a fost dus până la capăt.
Curtea de Conturi intră și ea în zona interimatului
O situație urgentă există și la Curtea de Conturi.
Patru mandate de consilieri de conturi au expirat în octombrie, iar alte două urmează să înceteze pe 6 noiembrie 2026. Parlamentul trebuie să desemneze noii consilieri pentru mandate de nouă ani și, ulterior, să aleagă dintre aceștia conducerea instituției și a Autorității de Audit.
În prezent, atribuțiile de președinte al Curții de Conturi sunt exercitate de Mirela Călugăreanu, iar cele de președinte al Autorității de Audit, de Camelia Pricopie.
Negocierile politice sunt însă blocate, potrivit surselor parlamentare citate de publicația inițială.
În discuțiile neoficiale pentru șefia Curții de Conturi ar fi apărut trei nume din PSD: Marian Neacșu, Paul Stănescu și Mihai Weber. Deocamdată, acestea sunt doar nume vehiculate în negocierile politice, nu candidaturi oficializate sau numiri decise.
Și TVR și Radio România sunt conduse interimar
Blocajul se extinde și asupra celor două mari instituții publice de presă.
În această toamnă, Sorina Matei a fost desemnată să exercite interimar funcția de director general al TVR, iar Răzvan Dincă pe cea de director general al Societății Române de Radiodifuziune.
Mandatele interimare sunt pentru 60 de zile și expiră pe 9 noiembrie.
Situația este însă complicată și de o dispută constituțională. PNL și USR au contestat la Curtea Constituțională modalitatea în care au fost făcute aceste numiri interimare, susținând că procedura utilizată nu respectă legislația privind funcționarea serviciilor publice de radio și televiziune.
În consecință, rezolvarea definitivă a conducerilor TVR și Radio România depinde nu doar de negocierile dintre partide, ci și de clarificarea situației juridice.
CNCD, fără președinte titular
Și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării funcționează fără un președinte titular.
Postul a rămas vacant după plecarea lui Csaba Asztalos, în iulie 2025, pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. În prezent, CNCD este condus de un vicepreședinte interimar.
Parlamentul trebuie să numească cel puțin șase membri ai Colegiului Director pentru mandate de cinci ani. Ulterior, membrii Colegiului trebuie să își aleagă dintre ei președintele și vicepreședintele instituției.
Numirile, prinse în negocierile dintre partide
Ultimul șef al unei instituții importante instalat de plenul reunit al Parlamentului a fost Adrian Țuțuianu, desemnat președinte al Autorității Electorale Permanente pentru un mandat de opt ani, începând cu 15 decembrie 2025.
De atunci, schimbarea raporturilor politice și destrămarea fostei coaliții PSD-PNL-USR-UDMR au blocat o serie de numiri.
Potrivit surselor parlamentare citate de Știripesurse.ro, ieșirea din impas presupune construirea unei noi majorități pentru împărțirea și votarea funcțiilor. Una dintre variante ar fi un acord între PSD și PNL, iar o alta ar presupune negocieri care să includă AUR. Aceste scenarii sunt însă, în acest moment, la nivelul negocierilor politice și nu reprezintă acorduri oficiale.
Cert este că România a ajuns într-o situație neobișnuită: instituții cu atribuții în securitatea națională, controlul banilor publici, protecția drepturilor cetățenilor, combaterea discriminării și serviciile publice de radio și televiziune funcționează simultan cu conduceri interimare sau incomplete.
Iar dacă partidele nu ajung la o înțelegere, unele dintre aceste interimate riscă să continue și în 2027.
