ECONOMIE. Guvernul a aprobat vineri, 30 octombrie, prima rectificare bugetară din 2026, cu alocări suplimentare pentru sănătate, pensii, administrațiile locale și alte cheltuieli considerate urgente până la sfârșitul anului. Ministerul Finanțelor susține că redistribuirea banilor a fost realizată fără majorarea țintei de deficit bugetar, menținută la 6,2% din PIB, însă aceasta nu va fi ultima ajustare a bugetului din acest an: președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că o a doua rectificare este necesară și ar urma să fie făcută la jumătatea lunii noiembrie.
Sănătatea, principala prioritate a primei rectificări
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat după ședința de Guvern că sănătatea este domeniul care primește cele mai importante resurse prin această rectificare. Potrivit datelor prezentate ulterior de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, bugetul disponibil pentru sistem este suplimentat și deblocat cu aproximativ 8,3 miliarde de lei, dintre care circa 1,2 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății și 7,1 miliarde de lei pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În cazul Ministerului Sănătății, fondurile provin atât din deblocarea unor credite reținute și redistribuiri, cât și dintr-o suplimentare directă. Banii vor fi folosiți inclusiv pentru Unitățile de Primiri Urgențe, programele destinate pacienților din ATI, neonatologie, traumă, arși grav, infarct și AVC, precum și pentru serviciile județene de ambulanță. Pentru CNAS, bugetul include o suplimentare de aproximativ 3,2 miliarde de lei, la care se adaugă circa 3,9 miliarde de lei provenite din deblocarea și redistribuirea unor fonduri.
O problemă nu este însă rezolvată integral prin această primă rectificare. Ministrul Sănătății a precizat că rămâne un necesar de aproximativ 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale, sumă care ar urma să fie acoperită la următoarea rectificare bugetară.
Bani pentru pensii și funcționarea instituțiilor
Prima rectificare trebuie să asigure și fondurile necesare pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului, precum și resurse pentru funcționarea unor instituții publice. Ministerul Afacerilor Interne se numără printre instituțiile care primesc bani suplimentari, inclusiv pentru cheltuieli de funcționare.
Rectificarea include și fonduri pentru administrațiile locale și serviciile sociale. Guvernul a adoptat, în paralel, măsuri care permit utilizarea excedentelor bugetelor locale pentru finanțarea serviciilor de protecție a copilului, centrelor destinate adulților cu dizabilități și căminelor pentru persoane vârstnice, pentru a evita apariția unor blocaje financiare în ultimele luni ale anului.
Ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB
Ministrul Finanțelor susține că suplimentările au fost posibile prin redistribuirea și prioritizarea banilor existenți, nu printr-o majorare generală a cheltuielilor. Rectificarea a fost construită pornind de la un PIB nominal estimat la aproximativ 2.086 de miliarde de lei, iar ținta de deficit cash rămâne la 6,2% din PIB.
Potrivit Ministerului Finanțelor, au fost utilizate aproximativ 4 miliarde de lei din circa 5 miliarde de lei reprezentând fonduri blocate, pentru a crea spațiul bugetar necesar cheltuielilor urgente. La nivelul bugetului general consolidat, cheltuielile totale sunt reduse cu aproximativ 1,2 miliarde de lei față de programarea anterioară rectificării.
Execuția bugetară după primele nouă luni ale anului indică un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Guvernul susține că menținerea disciplinei bugetare este esențială inclusiv pentru păstrarea încrederii investitorilor și a calificativului de investiții al României.
România mai trebuie să finanțeze 70 de miliarde de lei în opt săptămâni
Alexandru Nazare a avertizat că situația finanțelor publice rămâne fragilă, în condițiile în care statul mai are de finanțat aproximativ 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni. Din acest motiv, ministrul consideră că adoptarea rectificării este importantă și pentru accesul României la piețele financiare internaționale.
Miza este cu atât mai mare cu cât România va intra, la începutul anului viitor, într-o nouă serie de evaluări ale agențiilor internaționale de rating. Potrivit calendarului prezentat de ministrul Finanțelor, Fitch va evalua România în ianuarie, Moody’s în februarie, iar S&P în martie 2027. Nazare a avertizat că abaterile de la angajamentele bugetare asumate ar putea pune în pericol ratingul suveran și, implicit, ar putea afecta costurile la care statul se împrumută.
O a doua rectificare, la jumătatea lunii noiembrie
La numai câteva ore după aprobarea primei rectificări, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va fi nevoie de o a doua rectificare bugetară, pe care o plasează în jurul jumătății lunii noiembrie. Aceasta ar urma să fie realizată după publicarea noii prognoze oficiale a Comisiei Europene și a rapoartelor Institutului Național de Statistică.
Grindeanu susține că următoarea rectificare trebuie să ofere o imagine mai clară asupra situației reale a finanțelor publice: ce datorii au fost achitate, ce obligații au rămas neachitate și ce cheltuieli sunt deja înregistrate în contabilitatea europeană. Liderul PSD a atras atenția că un deficit cash mai redus nu înseamnă automat că statul are mai puține obligații de plată.
Ministrul Finanțelor a confirmat, la rândul său, că Guvernul pregătește o nouă rectificare, indicând drept termen-limită data de 30 noiembrie. În paralel, Ministerul Finanțelor intenționează să înceapă lucrările tehnice pentru construcția bugetului de stat pe anul 2027.
Investiții și proiecte scoase din PNRR
Guvernul a adoptat și o serie de măsuri pentru continuarea investițiilor aflate în derulare. Proiectele spitalicești eliminate din PNRR vor putea fi transferate către Programul Sănătate 2021–2027, cu condiția să îndeplinească regulile de eligibilitate și să existe bani disponibili.
Totodată, termenul pentru verificarea, autorizarea și plata unor cereri de transfer aferente proiectelor PNRR este prelungit până la 30 noiembrie, iar pentru investițiile locale derulate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” vor putea fi redistribuite, începând din noiembrie, anumite sume rezervate beneficiarilor.
Prima rectificare bugetară din 2026 rezolvă astfel o parte dintre presiunile financiare acumulate spre sfârșitul anului, însă nu închide toate necesitățile de finanțare. Următoarea etapă va veni în noiembrie, când Guvernul va trebui să decidă ce obligații rămase vor primi bani și cum vor fi acestea acoperite fără depășirea țintei de deficit de 6,2% din PIB.
