ENERGIE. România a înregistrat în prima jumătate a anului 2026 cele mai mari creșteri ale prețurilor plătite de gospodării pentru energie electrică și gaze naturale din întreaga Uniune Europeană, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Datele publicate vineri de Eurostat arată un contrast puternic între situația din țara noastră și tendința generală europeană, unde prețurile medii la ambele forme de energie au scăzut.
Electricitatea s-a scumpit cu 51,6% în România
Cea mai mare diferență apare în cazul energiei electrice. În primul semestru din 2026, prețurile pentru consumatorii casnici din România, exprimate în moneda națională, au fost cu 51,6% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Niciun alt stat membru nu s-a apropiat de acest ritm de creștere: pe următoarele poziții se află Irlanda, cu un avans de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.
În alte state europene, evoluția a fost exact inversă. Danemarca a înregistrat o reducere de 31,7%, iar în Luxemburg prețurile au coborât cu 24,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării a scăzut în prima jumătate a anului la aproximativ 0,28 euro/kWh, față de 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea din 2025.
România are cea mai scumpă electricitate din UE raportată la puterea de cumpărare
Situația devine și mai relevantă atunci când prețurile sunt raportate la puterea de cumpărare a populației. Potrivit Eurostat, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh, fiind urmată de Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS.
La celălalt capăt al clasamentului se află Malta, cu 13,8 PPS pentru 100 kWh, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS. Indicatorul PPS permite compararea costurilor suportate de gospodării ținând cont de diferențele de prețuri și de puterea de cumpărare din fiecare țară, astfel încât arată mai bine cât de greu apasă factura la electricitate asupra bugetului populației.
În valori nominale, cele mai mari prețuri la electricitate din UE au fost raportate în Irlanda, cu aproximativ 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, ambele cu aproximativ 0,36 euro/kWh. Cele mai mici niveluri au fost înregistrate în Ungaria, cu 0,11 euro/kWh, și în Malta și Bulgaria, cu aproximativ 0,13 euro/kWh.
Și gazele s-au scumpit cel mai mult în România
România conduce clasamentul european al scumpirilor și în cazul gazelor naturale. Comparativ cu primul semestru din 2025, prețurile plătite de gospodăriile românești au crescut cu 9,3%, cel mai mare avans dintre statele membre pentru care Eurostat dispune de date. Urmează Croația, cu o majorare de 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.
Din nou, evoluția din România este opusă celei înregistrate în mare parte din Uniunea Europeană. Prețurile gazelor au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte și au rămas relativ stabile în alte patru. Cele mai mari ieftiniri au fost consemnate în Bulgaria, cu 14,5%, Grecia, cu 11,3%, și Spania, cu 10%.
Gazele din România rămân însă printre cele mai ieftine în valoare nominală
În ciuda creșterii procentuale, prețul nominal al gazelor naturale plătit de gospodăriile din România rămâne sub media europeană. În prima jumătate din 2026, acesta s-a situat la aproximativ 0,06 euro/kWh, în timp ce media Uniunii Europene a fost de aproximativ 0,11 euro/kWh.
Cele mai mici prețuri nominale au fost raportate în Ungaria, cu aproximativ 0,03 euro/kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro/kWh, și de România și Slovacia, cu aproximativ 0,06 euro/kWh. La polul opus, gospodăriile din Suedia au plătit aproximativ 0,22 euro/kWh, iar cele din Țările de Jos, aproximativ 0,16 euro/kWh.
Raportarea la puterea de cumpărare modifică din nou clasamentul. Cele mai ridicate costuri ale gazelor în PPS au fost înregistrate în Suedia, Portugalia și Țările de Jos, în timp ce cele mai mici au fost consemnate în Ungaria, Luxemburg și Croația.
În UE, gazele s-au ieftinit cu 10,2% față de sfârșitul anului trecut
La nivel european, tendința generală a fost de scădere. Prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din UE a coborât cu 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și cu 3,5% comparativ cu prima jumătate a anului trecut, ajungând la cel mai redus nivel mediu înregistrat după primul semestru din 2022.
În cazul electricității, Eurostat arată că prețurile europene rămân totuși peste nivelurile existente înaintea crizei energetice declanșate în 2022. Ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală la electricitate a scăzut ușor în UE, de la 28,9% în a doua jumătate din 2025 la 28,4% în primul semestru din 2026.
Datele Eurostat plasează astfel România într-o situație aparte: într-o perioadă în care, la nivelul Uniunii Europene, costurile medii ale energiei pentru gospodării au început să scadă, consumatorii români au înregistrat cele mai mari creșteri de preț atât la electricitate, cât și la gaze naturale.
