POLITICĂ. Reforma administrativă pregătită de Guvern începe cu o etapă de comasare voluntară a 429 de localități cu până la 1.500 de locuitori, iar administrațiile care acceptă reorganizarea ar urma să primească facilități fiscale și să aibă prioritate la anumite investiții finanțate de la nivel central. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că statul ia în calcul inclusiv acoperirea unor taxe și impozite locale timp de 3 până la 5 ani pentru comunitățile care aleg să se unească.
Planul este gândit în două etape. În prima fază, comasarea se va face voluntar, în baza acordului comunităților exprimat prin referendum. Dacă numărul localităților care acceptă reorganizarea nu va fi considerat suficient, Guvernul intenționează să treacă la o etapă în care anumite comasări vor deveni obligatorii, începând de după 1 martie 2027, cu aplicare efectivă până la alegerile locale din 2028.
Scutiri de taxe și prioritate la investiții
Pentru a convinge administrațiile locale să accepte comasarea, Ministerul Dezvoltării pregătește un pachet de stimulente. Printre acestea se află facilități fiscale, inclusiv scutiri de la plata unor taxe și impozite pe clădiri, dar și investiții menite să îmbunătățească serviciile publice din localitățile rezultate după reorganizare.
Alexandru Stoica a explicat că ministerul analizează constituirea unui fond prin care statul să poată acoperi, pentru o perioadă de 3-5 ani, anumite taxe datorate de locuitorii localităților care acceptă comasarea. În paralel, aceste comunități ar urma să primească prioritate la finanțări și să beneficieze de investiții care să creeze legături mai bune între localitățile reunite.
Ministrul a dat și exemplul unor localități în care serviciile publice sunt distribuite inegal. O comună poate avea, de exemplu, medic de familie, în timp ce o localitate vecină nu dispune de un astfel de serviciu. Prin comasare, locuitorii ambelor comunități ar putea beneficia de acces la serviciile existente în administrația rezultată.
Primarii trebuie să decidă până la 1 martie 2027
Pentru cele 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori, prima etapă presupune adoptarea unor hotărâri de consiliu local și organizarea de referendumuri locale. Locuitorii vor decide astfel dacă sunt de acord cu unirea localității lor cu una sau mai multe localități învecinate.
Termenul anunțat pentru exprimarea intenției de comasare voluntară este 1 martie 2027. Până la acel moment, administrațiile locale vor trebui să analizeze avantajele și implicațiile reorganizării și să decidă dacă pornesc procedura.
Ministrul Dezvoltării a precizat că, în această etapă, nu vor exista sancțiuni pentru localitățile care refuză comasarea voluntară. Acestea ar putea însă intra ulterior în etapa de reorganizare obligatorie.
Comasarea obligatorie ar putea viza și localități cu peste 1.500 de locuitori
Pragul de 1.500 de locuitori se referă, în acest moment, la prima etapă a reformei, cea voluntară. Pentru etapa obligatorie, criteriile nu au fost încă stabilite definitiv.
Alexandru Stoica a explicat că se analizează inclusiv posibilitatea ca pragul să fie ridicat până la 3.000 de locuitori, însă decizia va fi luată după o analiză mai amplă și după discuțiile din grupul de lucru care urmează să fie constituit. Numărul exact al locuitorilor va fi stabilit pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în urma ultimului recensământ.
În același timp, comasarea voluntară nu va fi rezervată exclusiv celor 429 de localități incluse în prima categorie. Și o comună cu 2.000 sau 3.000 de locuitori se poate uni voluntar cu o localitate învecinată, chiar dacă aceasta are un număr mult mai mic de locuitori.
Ce se întâmplă cu angajații primăriilor
Una dintre cele mai sensibile probleme ale reformei este legată de personalul din administrațiile locale care vor fi desființate prin comasare. Ministrul Dezvoltării susține că o parte importantă dintre angajați ar urma să fie preluați de administrația localității rezultate în urma reorganizării.
Noua administrație, fiind mai mare, ar putea avea un număr mai ridicat de posturi aprobate și ar putea absorbi o parte dintre angajații primăriilor care dispar. Alexandru Stoica a dat exemplul unei administrații care are în prezent o anumită limită de personal și care, după comasare, ar putea primi posibilitatea de a prelua încă 4, 5 sau 6 angajați.
Ministrul nu a prezentat reforma ca pe un program de concedieri masive. El a susținut că o parte dintre reducerile de personal s-ar putea produce în mod natural, prin pensionări, plecări voluntare sau mutarea angajaților către alte structuri.
Potrivit estimărilor invocate de ministru, în următorii 4-5 ani, câteva zeci de mii de persoane ar urma să iasă din sistemul public prin pensionare. În acest context, autoritățile consideră că reorganizarea administrației poate fi făcută și prin limitarea angajărilor și redistribuirea personalului, fără ca toate reducerile să se transforme automat în concedieri.
Și funcțiile de primar sunt o problemă pentru reformă
Un alt obstacol îl reprezintă primarii localităților mici, care ar urma să își piardă funcția în cazul unei comasări. Alexandru Stoica spune însă că situația diferă de la o localitate la alta și că există deja edili care au ajuns la vârsta pensionării și nu mai intenționează să candideze la următoarele alegeri. În opinia sa, aceste situații pot facilita procesul de reorganizare administrativă.
De ce începe reforma cu localitățile mici
Guvernul consideră că localitățile cu populație redusă sunt cele mai potrivite pentru prima etapă a reformei. Ministrul Dezvoltării a explicat că un număr mai mic de locuitori face posibil un dialog mai direct cu comunitatea și cu administrația locală.
În plus, autoritățile susțin că reunirea unor localități poate permite folosirea în comun a unor servicii și infrastructuri existente. În loc ca fiecare comună să întrețină separat structuri administrative și servicii care funcționează cu resurse limitate, noua administrație ar putea concentra aceste resurse și ar putea direcționa mai mulți bani către investiții și servicii publice.
Comasările ar trebui să producă efecte din 2028
Indiferent dacă reorganizarea se face voluntar sau, ulterior, printr-o procedură obligatorie, planul Guvernului este ca efectele comasărilor să fie aplicate începând cu 2028, anul în care sunt programate următoarele alegeri locale.
Pentru etapa voluntară, autoritățile susțin că referendumul este necesar tocmai pentru ca locuitorii să participe direct la decizie. Ministrul Dezvoltării consideră că acest vot reprezintă un mecanism democratic important, chiar dacă ulterior unele dintre localități ar putea ajunge oricum în categoria celor supuse reorganizării obligatorii.
Ținta anunțată de Guvern este de 429 de localități care intră în prima categorie a reformei. Executivul speră ca o parte dintre acestea să accepte voluntar comasarea, beneficiind de facilitățile fiscale și de avantajele promise în privința investițiilor și serviciilor publice. Dacă rezultatele etapei voluntare nu vor fi cele așteptate, autoritățile intenționează să treacă la reorganizarea obligatorie, în baza unor criterii care urmează să fie stabilite.
