JUSTIȚIE. Ministerul Justiției a publicat vineri, 6 noiembrie, proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030, un document care propune 108 măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice și în domeniile considerate vulnerabile. Planul urmărește consolidarea integrității în administrație, reducerea riscurilor de corupție, digitalizarea procedurilor sensibile și verificarea mai atentă a rezultatelor obținute de autorități. Proiectul a fost lansat în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise până la 23 noiembrie 2026.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției, care a precizat că noua strategie urmărește să ofere instituțiilor statului un cadru comun de acțiune, dar și instrumente adaptate problemelor specifice fiecărui domeniu. Documentul continuă Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 și ține cont de concluziile unei evaluări externe independente, de analizele instituțiilor relevante și de evoluțiile recente ale legislației europene.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că a semnat proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei, a cărei elaborare a început în 2025. Potrivit acestuia, combaterea sistematică a corupției și întărirea sistemului de justiție sunt tratate și ca obiective de securitate națională.
Ce instituții și domenii vor fi vizate de cele 108 măsuri
Strategia are două direcții principale. Prima urmărește consolidarea integrității instituționale și a capacității administrative de a preveni corupția în toate autoritățile și instituțiile publice. A doua se concentrează pe reducerea vulnerabilităților din sectoarele cu risc ridicat, unde au fost identificate probleme specifice și recurente.
Printre domeniile vizate se numără achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri, întreprinderile publice, administrația centrală și locală, educația, sănătatea, protecția mediului și sportul. Pe listă se mai află sistemul electoral, sectorul fiscal și vamal, precum și alte activități în care pot apărea vulnerabilități legate de gestionarea banilor publici, luarea deciziilor administrative sau exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Pentru fiecare dintre cele 108 măsuri incluse în planul de acțiune sunt prevăzute instituții responsabile, indicatori de performanță, obiective concrete și termene de implementare. Astfel, autoritățile vor putea fi evaluate în funcție de acțiunile asumate și de rezultatele obținute, nu doar prin raportarea formală a unor activități.
Audituri periodice și digitalizarea procedurilor vulnerabile
Printre măsurile anunțate de ministrul Justiției se numără auditarea periodică a instituțiilor, consolidarea rolului consilierilor de etică și întărirea structurilor de integritate. Un alt obiectiv important este digitalizarea proceselor administrative vulnerabile la corupție, pentru a reduce intervențiile arbitrare și a îmbunătăți trasabilitatea deciziilor.
Strategia pune accent și pe prevenirea corupției, înainte ca aceasta să producă efecte, prin identificarea riscurilor specifice fiecărei instituții și aplicarea unor măsuri adaptate. În locul unei abordări uniforme, autoritățile ar urma să intervină în funcție de problemele concrete constatate în fiecare sector.
Documentul a fost fundamentat pe consultări instituționale, un studiu criminologic, o evaluare externă independentă, date privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), precum și informații din Eurobarometrele Comisiei Europene și din cercetările europene referitoare la domeniile cu risc ridicat de corupție.
Instituțiile vor fi evaluate prin verificări tematice
O noutate a strategiei pentru perioada 2026–2030 este metodologia de monitorizare a rezultatelor, care urmărește să măsoare efectele concrete ale măsurilor aplicate. Va fi consolidat mecanismul evaluărilor tematice de tip peer-review, prin care instituțiile vor putea fi analizate în detaliu de către alte structuri implicate în procesul de monitorizare.
Evaluarea va presupune mai multe etape: completarea unui chestionar de către instituția verificată, efectuarea unei vizite la sediu, întocmirea unui raport de evaluare și, ulterior, aprobarea și publicarea documentului. Scopul este de a identifica modul în care sunt aplicate măsurile de integritate, rezultatele obținute și eventualele dificultăți întâmpinate.
Pentru coordonarea procesului vor fi menținute cinci platforme de cooperare: cea a autorităților independente și instituțiilor anticorupție, a administrației publice centrale, a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a societății civile. Aceste structuri vor contribui la urmărirea implementării strategiei, la identificarea problemelor și la schimbul de bune practici.
Implementarea va fi coordonată sub autoritatea ministrului Justiției, iar stadiul aplicării măsurilor va fi raportat anual Guvernului.
Până când pot fi trimise propuneri pentru noua strategie
Proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030 și documentele care îl însoțesc sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției, în cadrul procedurii de transparență decizională. Instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale, reprezentanții mediului de afaceri, specialiștii și cetățenii interesați pot transmite observații și propuneri până la 23 noiembrie 2026.
Strategia nu este încă adoptată. După încheierea consultării publice și parcurgerea etapelor necesare, proiectul de hotărâre de Guvern va putea fi supus aprobării, moment din care măsurile prevăzute vor intra în etapa de implementare.
