ENERGIE. Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a intrat în etapa de reconectare la Sistemul Energetic Național, după mai bine de trei luni în care a fost oprită din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Procedurile de resincronizare au început vineri, 6 noiembrie, iar reactorul urmează să ajungă la capacitatea maximă de producție sâmbătă, 7 noiembrie, potrivit informațiilor transmise de Nuclearelectrica. Revenirea unității este importantă pentru producția de energie electrică și pentru stabilitatea sistemului național.
Reactorul 1 revine treptat în funcțiune
Operațiunile de repornire au fost declanșate miercuri, 4 noiembrie, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare pentru reluarea funcționării în siguranță. Reprezentanții Nuclearelectrica au precizat că pornirea unei unități nucleare este un proces complex, desfășurat după proceduri stricte și cu respectarea tuturor cerințelor de securitate nucleară.
Conform graficului de funcționare, Unitatea 1, care are o putere instalată de 700 MW, urmează să fie conectată la sistemul energetic, iar puterea livrată va crește progresiv. Potrivit informațiilor prezentate de companie, reactorul ar trebui să ajungă la regimul normal de funcționare sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a subliniat că reconectarea reactorului este necesară pentru securitatea energetică a României și pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național. Pe perioada opririi, specialiștii centralei au desfășurat lucrări și activități specifice pentru menținerea instalațiilor în condiții de siguranță.
De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă
Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la rețeaua națională în data de 28 iulie 2026, pe fondul scăderii accentuate a debitului Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost oprită și Unitatea 2, tot din cauza nivelului insuficient al apei necesare pentru răcirea reactoarelor.
Funcționarea centralei presupune utilizarea unor volume importante de apă din Dunăre pentru răcirea instalațiilor. În condițiile secetei prelungite și ale scăderii nivelului fluviului, alimentarea cu apă a devenit o problemă care a impus oprirea controlată a celor două reactoare.
Unitatea 2 nu poate fi repornită deocamdată
Revenirea celui de-al doilea reactor depinde de evoluția debitului Dunării și de creșterea susținută a nivelului apei. Potrivit explicațiilor oferite de Nuclearelectrica, funcționarea Unității 1 va presupune folosirea unor cantități mari de apă pentru răcire, ceea ce va influența nivelul din bazinul de aspirație al centralei.
Prin urmare, Unitatea 2 va putea fi repornită numai după ce vor fi întrunite condițiile necesare pentru funcționarea în deplină siguranță. Ulterior, reactorul va trece prin propriile proceduri de pornire și va fi reconectat la Sistemul Energetic Național.
Conducerea companiei a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile competente și cu partenerii la soluții pe termen scurt, mediu și lung, menite să crească disponibilitatea instalațiilor în cazul repetării unor situații similare și să limiteze efectele unor eventuale restricții de funcționare.
Cât de importantă este centrala de la Cernavodă pentru România
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă funcționează cu două reactoare, fiecare având o capacitate instalată de 700 MW. Acestea utilizează uraniu natural drept combustibil și apă grea atât ca moderator, cât și ca agent de răcire.
Atunci când ambele unități sunt operaționale, Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică dispecerizabilă a României. Oprirea simultană a reactoarelor a însemnat pierderea temporară a unei surse importante de producție, iar energia necesară consumului național a trebuit acoperită prin contribuția celorlalte surse disponibile și prin importuri.
Reluarea activității Unității 1 reprezintă, astfel, un pas important pentru revenirea producției nucleare în sistemul energetic românesc, în timp ce repornirea celui de-al doilea reactor rămâne condiționată de evoluția nivelului Dunării.
