INTERNAȚIONAL. Rusia și Ucraina au reluat marți, 10 noiembrie 2026, negocierile directe de pace mediate de Statele Unite, pentru prima dată după nouă luni de întrerupere. Discuțiile au loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, și sunt programate să se desfășoare pe parcursul a două zile. Mesajul surprinzător de la începutul reuniunii a venit din partea emisarului american Jared Kushner, care a susținut că discuțiile purtate recent cu ambele tabere au contribuit la reducerea divergențelor, fără să prezinte însă detalii concrete despre eventualele progrese.
La negocieri participă reprezentanți ai Moscovei, Kievului și Washingtonului, iar administrația președintelui american Donald Trump încearcă să obțină un acord care să pună capăt războiului declanșat de invazia rusă din februarie 2022. Statele Unite sunt reprezentate de Jared Kushner și Steve Witkoff, cei doi emisari implicați în eforturile diplomatice ale Casei Albe.
Înaintea întâlnirii trilaterale, oficiali americani, ucraineni și europeni au avut consultări separate pentru coordonarea pozițiilor și discutarea viitoarelor garanții de securitate. Potrivit unei surse din delegația rusă, unul dintre obiectivele principale ale negocierilor este conturarea unui nou cadru de securitate pentru Europa în perioada de după încheierea războiului.
Mesajul lui Jared Kushner: Trump vrea să încheie războiul
În debutul reuniunii, Jared Kushner le-a transmis negociatorilor că dialogul purtat în ultimele săptămâni cu ambele părți a permis identificarea unor diferențe și reducerea acestora. Emisarul american a subliniat că Donald Trump este hotărât să obțină pacea și le-a cerut reprezentanților să continue eforturile pentru găsirea unei soluții.
Kushner a explicat că obiectivul administrației americane nu este doar oprirea conflictului, ci și găsirea unei formule care să permită ambelor state să își consolideze pozițiile și să își valorifice potențialul după încheierea ostilităților.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat că prioritatea Kievului este obținerea unor garanții de securitate credibile și a unei păci care să poată fi menținută pe termen lung. De cealaltă parte, delegația rusă este condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, care a afirmat că Moscova speră la rezultate favorabile în interesul populațiilor celor două țări.
Donbasul rămâne principalul obstacol în calea unui acord
În pofida optimismului exprimat de reprezentanții administrației Trump, pozițiile Rusiei și Ucrainei continuă să fie foarte îndepărtate, în special în privința teritoriilor ocupate și a viitorului regiunii Donbas.
Vladimir Putin insistă ca Ucraina să renunțe la întreaga regiune estică Donbas înainte de încheierea unui acord de pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri această solicitare și a exclus cedarea teritoriilor ucrainene.
Surse citate de agenția Reuters au indicat că, în discuțiile private, cele două tabere ar fi manifestat o anumită disponibilitate pentru explorarea unui posibil compromis teritorial. Un oficial american a sugerat că atât Zelenski, cât și Putin ar putea accepta eventuale concesii reciproce, însă un reprezentant de rang înalt al administrației ucrainene a negat că Kievul ar lua în calcul asemenea cedări.
Potrivit variantei de acord discutate de negociatorii americani, Ucraina ar putea obține încetarea războiului, garanții de securitate și o foaie de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Kiev susțin însă că orice discuție privind teritoriile trebuie purtată la nivelul liderilor de stat și numai dacă sunt asigurate garanții solide pentru securitatea țării.
Europenii vor un loc la masa negocierilor
Noua inițiativă diplomatică americană a readus în prim-plan disputa privind rolul Uniunii Europene în stabilirea condițiilor unei păci durabile. Oficialii europeni insistă că securitatea continentului nu poate fi discutată fără participarea statelor care ar putea fi direct afectate de eventualele aranjamente dintre Washington și Moscova.
Înaintea negocierilor trilaterale, reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei, Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO s-au întâlnit cu delegația ucraineană și cu emisarii americani pentru a-și coordona pozițiile.
Emisarul american Steve Witkoff a confirmat desfășurarea consultărilor, precizând că discuțiile au vizat inclusiv modul în care instituțiile și acordurile europene existente ar putea contribui la securitatea continentului după încheierea războiului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că negocierile mai ample privind arhitectura de securitate europeană ar trebui să înceapă după obținerea unui armistițiu în Ucraina. Moscova respinge însă ideea unei încetări temporare a focului, argumentând că urmărește un acord general care să pună capăt conflictului, nu o pauză care ar permite Kievului să își refacă forțele militare.
Rusia vrea un nou sistem de securitate pentru Europa
Un reprezentant al delegației ruse a declarat înaintea reuniunii că Moscova consideră prioritară stabilirea principiilor unui nou sistem de securitate europeană pentru perioada postbelică. Această abordare provoacă îngrijorare în special în rândul statelor aflate pe flancul estic al NATO, care se tem că negocierile ar putea depăși problema conflictului din Ucraina și ar putea afecta actuala arhitectură de securitate a continentului.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat la rândul său că Moscova speră ca administrația Trump să fie dispusă să discute și despre garanțiile de securitate solicitate de Rusia. El a făcut referire la cererile formulate de Kremlin încă de la sfârșitul anului 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, prin care Rusia solicita modificarea arhitecturii de securitate europene și retragerea NATO din Europa de Est.
În replică, Statele Unite și partenerii europeni au reafirmat că orice viitor acord trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, integritatea teritorială și dreptul acesteia de a-și decide independent alianțele. Declarația comună subliniază și necesitatea unor garanții de securitate credibile pentru Kiev.
Transporturile din Marea Neagră, o problemă rămasă în suspensie
Un alt subiect care ar putea avea implicații economice importante este reluarea transporturilor comerciale prin Marea Neagră, rută esențială pentru exporturile de cereale din regiune.
Întrebat dacă acest subiect va figura pe agenda negocierilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat să ofere un răspuns clar. Transporturile maritime au fost afectate de atacurile reciproce cu drone asupra navelor și infrastructurii portuare, iar eforturile de mediere desfășurate anterior de Turcia nu au reușit să ducă la un acord funcțional.
Prima rundă de negocieri reprezintă o nouă încercare de apropiere diplomatică după luni de blocaj, însă diferențele privind teritoriile, garanțiile de securitate și viitorul relațiilor dintre Rusia și Occident rămân majore. Deocamdată, optimismul exprimat de emisarii americani nu s-a concretizat într-un acord sau într-un compromis acceptat public de ambele părți.
