ADMINISTRATIV. România ar putea trece printr-una dintre cele mai importante reorganizări administrative din ultimele decenii. Numărul județelor ar putea fi redus de la 41 la numai 15, dacă un scenariu discutat în PSD va fi transformat în proiect de reformă administrativ-teritorială. În această variantă, 26 de județe și-ar pierde statutul administrativ distinct, urmând să fie comasate cu teritorii învecinate.
Propunerea este analizată de grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD, care a indicat drept posibil model de reorganizare actuala structură a celor 15 Curți de Apel din România. Acesta este însă un scenariu de lucru, nu o decizie adoptată, iar numărul final al județelor nu a fost stabilit.
Ce județe ar putea rămâne centre administrative
În varianta discutată, noile structuri teritoriale ar urma să fie organizate în jurul unor centre administrative regionale. Printre județele care și-ar putea păstra acest statut se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava, alături de Cluj, Brașov, Argeș și București.
În schimb, Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț s-ar putea număra printre județele care ar dispărea ca unități administrative independente.
Satu Mare ar putea fi comasat cu Bihorul
Una dintre schimbările care ar afecta direct nord-vestul țării vizează județul Satu Mare. Acesta ar putea fi integrat într-o structură administrativă mai mare, având Bihorul drept centru regional.
În vest, județul Timiș ar urma să își păstreze statutul de centru administrativ, în timp ce Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi comasate cu acesta.
În sud-vest, Doljul ar deveni centrul unei structuri care ar reuni și actualele județe Olt, Gorj și Mehedinți. În această direcție există susținere și din partea unor lideri PSD din Oltenia, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
În sud-est, Constanța ar putea prelua și județul Tulcea, în timp ce Galațiul și-ar păstra rolul de centru administrativ regional. Prahova ar putea deveni centrul unei structuri care să includă și județele Buzău și Dâmbovița.
În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre centrele administrative care și-ar păstra statutul. În Moldova, reorganizarea ar putea avea ca puncte principale Bacăul, Iașiul și Suceava, în jurul cărora ar urma să fie comasate mai multe județe învecinate.
Bucureștiul ar putea rămâne fără Primărie Generală, iar Ilfovul ar putea dispărea
Reorganizarea ar putea aduce schimbări importante și în Capitală. Una dintre variantele analizate presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București, iar actualele primării de sector ar urma să preia responsabilitățile administrației municipale.
Totodată, județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, localitățile sale urmând să fie integrate în noua organizare teritorială.
Nu există încă o decizie privind numărul județelor
Dragoș Benea a precizat că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un punct de plecare pentru discuții și că nu există încă o cifră definitivă. Variantele analizate ar putea presupune între 12 și 22 de județe.
Potrivit acestuia, reorganizarea ar trebui fundamentată pe o matrice de sustenabilitate, care să ia în calcul populația rezidentă, situația financiară a administrațiilor locale și capacitatea de colectare a taxelor.
Reforma nu se oprește însă la nivelul județelor. PSD analizează și comasarea comunelor, fiind luate în calcul trei praguri de populație: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. Dacă s-ar aplica pragul de 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar intra în procesul de reorganizare, iar la pragul de 3.000 de locuitori ar fi vizate aproximativ 1.600.
Includerea unei comune într-o structură administrativă mai mare nu ar însemna neapărat dispariția localității, ci integrarea acesteia într-o administrație comună.
Deocamdată, noua hartă administrativă a României rămâne doar un scenariu de lucru. Dacă propunerea va avansa, schimbările ar putea afecta nu doar organizarea instituțiilor publice, ci și distribuirea bugetelor, conducerea administrațiilor locale și relația cetățenilor cu autoritățile.
