JUSTIȚIE. Două dosare penale, două situații care ridică întrebări despre proporționalitatea măsurilor preventive dispuse de justiția din România. Gabriel Daraban, fost director comercial al Oil Terminal, a fost plasat sub control judiciar după ce fusese reținut de procurorii DIICOT într-o anchetă care vizează presupuse fraude cu produse petroliere, evaziune fiscală și prejudicii de ordinul zecilor de milioane de euro. În schimb, Călin Georgescu se află în continuare în arest preventiv, într-un dosar de presupusă înșelăciune care are la bază reclamația unui om de afaceri privat.
Deciziile din cele două dosare readuc în discuție o întrebare importantă: cum sunt stabilite măsurile preventive și cât de proporționale sunt acestea în raport cu faptele investigate și prejudiciile invocate?
Daraban, reținut inițial, apoi plasat sub control judiciar
Gabriel Daraban, fostul director comercial al companiei Oil Terminal Constanța, și omul de afaceri Gheorghe Chealfă au fost reținuți joi seară de procurorii DIICOT, în urma unei ample anchete privind presupuse fraude cu produse petroliere. Vineri, 13 noiembrie, procurorii au revenit asupra măsurii și au dispus plasarea celor doi sub control judiciar.
Ancheta vizează un presupus mecanism infracțional prin care ar fi fost evitate plata TVA și a accizelor aferente comercializării unor cantități importante de motorină. În dosar sunt cercetate mai multe persoane, printre care funcționari vamali, angajați ai unor instituții publice, reprezentanți ai unor companii și oameni de afaceri.
Potrivit informațiilor comunicate de DIICOT, 43 de persoane au fost plasate sub control judiciar, iar anchetatorii au instituit sechestru asupra a 111 imobile, construcții și terenuri, precum și asupra sumelor din conturile inculpaților, până la concurența sumei de 114,9 milioane de lei.
Aproape 67.000 de tone de motorină, în centrul anchetei
Potrivit acuzațiilor prezentate în anchetă, Gabriel Daraban ar fi permis eliberarea din antrepozitul vamal a aproximativ 67.000 de tone de motorină, evaluate la circa 245 de milioane de lei, prin intermediul a 138 de declarații vamale de import.
Procurorii susțin că operațiunile ar fi fost realizate în condițiile unor neconcordanțe între documentele vamale, facturile comerciale și evidențele companiei. Ancheta vizează inclusiv amânarea nelegală a plății unor obligații fiscale de aproximativ 238,6 milioane de lei.
Numai componenta prejudiciului estimat din TVA este de aproximativ 33,3 milioane de lei, la care se adaugă dobânzi și penalități de peste 25 de milioane de lei. Separat, procurorii investighează și obținerea unor credite de peste 41 de milioane de lei prin programele IMM Invest și IMM Invest Plus.
Georgescu, în arest preventiv într-un dosar cu un prejudiciu reclamat de o persoană privată
În contrast, Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care este acuzat de implicare într-o presupusă înșelăciune cu un om de afaceri din Buzău.
Cazul are la bază reclamația lui Răzvan Leu, care susține că ar fi pierdut 1,1 milioane de euro într-o afacere legată de o presupusă finanțare pentru tranzacții cu metale prețioase. Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri ar fi fost convins să achite o garanție pentru obținerea unei linii de credit care nu s-a mai concretizat.
Un aspect important este că presupusul prejudiciu din acest dosar este reclamat de o persoană privată, nu reprezintă o pagubă adusă bugetului de stat. Prin urmare, cele două cauze au obiecte juridice diferite și nu pot fi considerate identice, chiar dacă măsurile preventive dispuse în fiecare dintre ele pot alimenta dezbaterea publică despre proporționalitatea deciziilor judiciare.
Pe 9 noiembrie, Tribunalul București a admis cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Procurorii DIICOT au contestat însă hotărârea, iar până la soluționarea definitivă a acestei contestații, acesta rămâne în arest preventiv. Anterior, pe 29 octombrie, Curtea de Apel București dispusese prelungirea arestului preventiv cu încă 30 de zile, până la 27 noiembrie.
Două anchete, două măsuri preventive și întrebări despre justiție
Comparația dintre cele două cazuri nu stabilește vinovăția niciuneia dintre persoanele cercetate. Gabriel Daraban beneficiază de prezumția de nevinovăție, la fel ca și Călin Georgescu, iar plasarea sub control judiciar nu înseamnă clasarea dosarului sau absolvirea de răspundere penală.
Totuși, diferențele dintre măsurile preventive dispuse în cele două cauze readuc în atenție o problemă sensibilă pentru încrederea publică în sistemul judiciar: criteriile după care se decide cine rămâne în spatele gratiilor și cine poate fi cercetat în libertate, chiar și în dosare în care sunt investigate prejudicii fiscale de amploare.
Rămâne de văzut cum vor evolua cele două anchete și dacă probele administrate vor confirma acuzațiile formulate de procurori.
