Acasă De actualitate A început Postul Crăciunului. 40 de zile de credință, rugăciune și pregătire...

A început Postul Crăciunului. 40 de zile de credință, rugăciune și pregătire sufletească pentru Nașterea Domnului. Când este dezlegare la pește și ce tradiții păstrează românii

181
0

TRADIȚII. Astăzi, 15 noiembrie, creștinii ortodocși au intrat în Postul Nașterii Domnului, cunoscut în popor drept Postul Crăciunului, una dintre cele mai importante perioade din calendarul bisericesc. Timp de 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, credincioșii sunt chemați să-și pregătească sufletul pentru marea sărbătoare a Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Este o perioadă cu o semnificație aparte, în care tradiția creștină îndeamnă la rugăciune, iertare, milostenie și apropiere de Dumnezeu. Dincolo de renunțarea la anumite alimente, postul reprezintă un timp al reflecției, al împăcării cu cei din jur și al redescoperirii valorilor care dau sens vieții: familia, iubirea, bunătatea și generozitatea.

Într-o lume în care agitația cotidiană și grijile materiale ocupă tot mai mult loc, cele 40 de zile reprezintă și o invitație la liniște, cumpătare și regăsire sufletească.

De ce durează Postul Crăciunului 40 de zile

Postul Nașterii Domnului începe în fiecare an pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Durata sa de 40 de zile amintește de perioadele de pregătire spirituală întâlnite în tradiția biblică și are rolul de a-i pregăti pe credincioși pentru întâmpinarea Crăciunului.

Este unul dintre cele patru mari posturi de peste an ale Bisericii Ortodoxe, alături de Postul Paștelui, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului.

Prin această perioadă de înfrânare, creștinii retrăiesc simbolic așteptarea venirii în lume a Mântuitorului. Postul nu este doar o obligație alimentară, ci o perioadă de pregătire duhovnicească, în care fiecare este îndemnat să-și cerceteze conștiința și să acorde mai multă atenție relației cu Dumnezeu și cu semenii.

Ce înseamnă cu adevărat să ții Postul Crăciunului

În învățătura Bisericii, postul nu se rezumă la ceea ce punem în farfurie. Renunțarea la carne, lapte, brânzeturi și ouă este doar o parte a acestei perioade de înfrânare.

Adevăratul post presupune și renunțarea la răutate, invidie, ură, judecarea aproapelui, vorbe grele și gânduri care îi pot răni pe ceilalți. Credincioșii sunt îndemnați să ierte, să se împace cu cei cu care s-au certat, să ajute oamenii aflați în nevoie și să facă fapte bune fără să aștepte recompense.

Rugăciunea, participarea la slujbele religioase, spovedania și milostenia sunt considerate componente esențiale ale pregătirii sufletești pentru Crăciun.

Uneori, un gest simplu poate însemna mai mult decât orice sacrificiu alimentar: o vizită făcută unui om singur, o masă oferită unei familii nevoiașe, un ajutor acordat unui bătrân sau o împăcare cu cineva drag.

Ce alimente nu sunt permise în cele 40 de zile

Din punct de vedere alimentar, Postul Crăciunului este considerat mai puțin aspru decât Postul Paștelui, deoarece calendarul bisericesc prevede mai multe zile cu dezlegare la pește.

În zilele obișnuite de post, credincioșii renunță la carne și preparate din carne, lapte, brânzeturi, unt, ouă și alte produse de origine animală.

În schimb, pot consuma legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Fasolea, cartofii, ciupercile, lintea, orezul, varza, dovleacul și diversele preparate vegetale sunt printre alimentele care se regăsesc frecvent în meniurile de post.

În anumite zile, rânduiala bisericească permite și consumul de pește, vin și untdelemn, în funcție de sărbătorile și zilele săptămânii.

Calendarul dezlegărilor la pește în Postul Crăciunului 2026

O veste așteptată de mulți credincioși este că în Postul Crăciunului din 2026 sunt prevăzute 14 zile cu dezlegare la pește, potrivit calendarului ortodox.

Prima dezlegare va fi pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Vovidenia.

În luna noiembrie, zilele cu dezlegare la pește sunt:

21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului;
22 noiembrie – Sfinții Apostoli Filimon, Arhip, Onisim și Apfia;
23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii;
28 noiembrie – Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop;
29 noiembrie – Sfinții Mucenici Paramon și Filumen;
30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

În luna decembrie, dezlegările la pește sunt:

1 decembrie;
3 decembrie;
5 decembrie;
6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
7 decembrie;
12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon;
13 decembrie;
19 decembrie.

Ultima dezlegare la pește va fi pe 19 decembrie. Începând cu 20 decembrie și până în Ajunul Crăciunului, postul devine mai aspru, fără dezlegare la pește.

Ajunul Crăciunului, ultima zi de post

Pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, se păstrează o rânduială mai strictă. Tradiția bisericească îndeamnă la ajunare până spre seară, în funcție de puterea fiecăruia și de îndrumarea duhovnicului.

În multe gospodării românești se pregătesc în această zi mâncăruri tradiționale de post, iar ultimele pregătiri pentru sărbătoare sunt făcute în familie.

Ajunul este și momentul în care colindătorii pornesc din casă în casă, vestind Nașterea Domnului. Colindele, mirosul preparatelor tradiționale și atmosfera din jurul bradului vestesc apropierea uneia dintre cele mai iubite sărbători ale românilor.

Tradiții și obiceiuri românești în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului este însoțit de numeroase tradiții păstrate din generație în generație, mai ales în satele românești, unde pregătirile pentru sărbători încep cu mult înainte de 25 decembrie.

În gospodării se pregătesc conserve, murături, zacuscă și alte bunătăți pentru iarnă, iar copiii încep să învețe colindele pe care le vor cânta în Ajun.

Printre cele mai importante sărbători din această perioadă se numără Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie, Ocrotitorul României, zi însoțită de numeroase tradiții populare, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, când copiii își pregătesc ghetuțele în speranța că vor primi daruri.

În unele regiuni se păstrează obiceiurile legate de șezători, întâlniri ale comunității în care oamenii lucrau împreună, povesteau și pregăteau lucrurile necesare pentru iarnă.

Pe măsură ce se apropie Crăciunul, colindele devin tot mai prezente, iar casele și comunitățile intră treptat în atmosfera sărbătorilor.

Postul Crăciunului, mai mult decât o tradiție: o lecție de bunătate

Dincolo de regulile alimentare și de obiceiurile păstrate de sute de ani, Postul Nașterii Domnului rămâne o perioadă dedicată transformării interioare.

Este un moment în care oamenii sunt îndemnați să lase deoparte supărările, să-și apropie familiile, să-și amintească de cei singuri și să ofere sprijin celor care trec prin momente dificile.

Pe 25 decembrie, creștinii vor sărbători Nașterea Domnului Iisus Hristos, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Până atunci, cele 40 de zile reprezintă o invitație la credință, răbdare, iertare și recunoștință.

Poate că adevărata frumusețe a postului nu stă doar în ceea ce alegem să nu mâncăm, ci mai ales în ceea ce alegem să oferim: mai multă iubire, mai multă iertare, mai multă grijă și mai multă bunătate. Pentru că, înainte de a pregăti masa de Crăciun, poate cel mai important este să ne pregătim sufletul.