ECONOMIE. România nu are nevoie, în acest moment, de un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), ci de investiții străine, fonduri europene și acces la împrumuturi de pe piețele internaționale, a declarat luni, 16 noiembrie, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. Acesta a explicat că un acord cu FMI devine relevant în special atunci când o țară se confruntă cu o criză valutară și nu mai dispune de rezerve suficiente, situație care, potrivit guvernatorului, nu se aplică României în prezent.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, unde Isărescu a fost întrebat dacă există riscul ca România să ajungă din nou să solicite sprijin financiar de la Fondul Monetar Internațional. Guvernatorul a admis că un asemenea scenariu nu poate fi exclus în orice împrejurare, dar a criticat discuțiile care prezintă revenirea FMI drept o perspectivă iminentă.
Când ar avea România nevoie de FMI
Potrivit explicațiilor oferite de șeful BNR, finanțarea acordată de FMI nu reprezintă un mecanism prin care statul obține pur și simplu bani pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. Este vorba, în principal, despre un schimb de monede prin care o țară primește valută pentru consolidarea rezervelor internaționale, atunci când acestea ajung la un nivel insuficient sau apare o criză valutară.
Isărescu a subliniat că România nu se află într-o asemenea situație și că necesarul de finanțare al economiei trebuie acoperit prin alte surse. În opinia sa, discuțiile despre un nou acord cu Fondul nu reflectă problemele reale pe care trebuie să le rezolve autoritățile în perioada următoare.
Investițiile și fondurile europene, principalele surse de finanțare
Guvernatorul BNR consideră că România trebuie să atragă mai multe investiții străine, să accelereze utilizarea fondurilor europene și să își păstreze posibilitatea de a contracta împrumuturi de pe piețele internaționale de capital.
Isărescu a atras atenția că problema majoră nu este absența unui acord cu FMI, ci riscul ca România să își piardă credibilitatea financiară în fața investitorilor internaționali. Dacă încrederea în economia românească s-ar deteriora puternic, accesul la finanțare ar putea deveni mai dificil, iar un acord cu Fondul ar putea ajuta la restabilirea acesteia.
În prezent, însă, România are deja un angajament cu Uniunea Europeană privind reducerea deficitului bugetar. Respectarea țintelor asumate este esențială pentru menținerea ratingului de țară și a încrederii creditorilor, fără să fie necesară intervenția FMI.
Isărescu: Legătura cu FMI există deja, dar nu se negociază un acord
Guvernatorul a ținut să clarifice și faptul că reprezentanții Fondului Monetar Internațional mențin contacte regulate cu autoritățile române și cu Banca Națională. Schimburile de informații, consultările și vizitele periodice ale experților FMI fac parte din relația obișnuită dintre instituții și nu trebuie interpretate ca pregătiri pentru un nou program de finanțare.
Isărescu a amintit că reprezentanții Fondului au fost în România în primăvara acestui an și că o nouă vizită ar putea avea loc în primăvara următoare. Aceste misiuni de evaluare nu înseamnă însă că se negociază un acord de tip stand-by.
Mesajul guvernatorului este că România trebuie să își rezolve vulnerabilitățile economice prin consolidarea finanțelor publice, atragerea investițiilor și menținerea accesului la piețele de capital. Un acord cu FMI ar putea deveni o opțiune dacă situația financiară s-ar deteriora semnificativ, dar nu reprezintă o necesitate în condițiile actuale.











