Acasă Actualitate Reforma administrativă aprinde spiritele în Ungaria. Harghita și Covasna ar putea pierde...

Reforma administrativă aprinde spiritele în Ungaria. Harghita și Covasna ar putea pierde majoritatea maghiară după comasarea județelor

160
0

POLITICĂ.  Reorganizarea administrativ-teritorială pregătită în România provoacă îngrijorare în rândul comunității maghiare și atrage atenția presei din Ungaria. O eventuală comasare a județelor Harghita cu Mureș și Covasna cu Brașov ar putea schimba radical structura demografică și reprezentarea politică a comunității maghiare din Transilvania. UDMR avertizează că 53 de comune cu populație maghiară ar putea fi afectate de reforma discutată la nivel guvernamental, iar consecințele ar putea viza inclusiv conducerea administrațiilor locale și utilizarea limbii materne.

Subiectul a fost analizat de publicația maghiară Index, care a discutat cu Horváth Anna, vicepreședinta executivă a UDMR responsabilă de administrația publică locală. Potrivit acesteia, dintre cele 53 de comune maghiare care ar putea intra în procesul de comasare, 30 sunt conduse în prezent de primari maghiari.

Estimarea are la bază cel mai redus prag de populație discutat în interiorul PSD, respectiv 1.500 de locuitori. Aplicarea unei asemenea reguli ar putea duce la reorganizarea administrativă a 429 de localități din România. În discuțiile politice au fost vehiculate însă și praguri mai ridicate, de 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, ceea ce ar extinde considerabil numărul localităților vizate.

UDMR critică lipsa unui plan concret

Horváth Anna a criticat modul în care este discutată reforma, susținând că o asemenea schimbare nu poate fi tratată ca un simplu exercițiu de reducere a numărului de administrații locale. Reprezentanta UDMR consideră că reorganizarea presupune analize complexe, pregătire și consultări reale cu comunitățile afectate.

Într-o declarație acordată publicației Index, aceasta a ironizat modul în care au fost vehiculate succesiv diferite praguri de comasare, afirmând: „Se pare că, odată cu UDMR, și bunul simț a părăsit guvernul, iar în locul acestuia a rămas doar acest joc de bingo”.

Reprezentanta Uniunii a precizat că formațiunea nu respinge reforma administrației publice în sine, ci se opune comasărilor impuse, fără acordul populației. UDMR preferă formulele de asociere voluntară între primării și cooperarea administrativă susținută prin stimulente financiare.

Impozite reduse cu până la 50% pentru localitățile care acceptă comasarea

Guvernul justifică reorganizarea prin dificultățile financiare ale numeroaselor comune mici, care nu ar dispune de suficiente resurse pentru a-și susține independent serviciile publice și investițiile.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat un mecanism de stimulare a comasărilor voluntare. Localitățile care acceptă reorganizarea ar putea beneficia de reduceri de până la 50% la impozitele pe clădiri și terenurile intravilane, pentru o perioadă de unul sau doi ani.

Pachetul ar include și investiții în infrastructură, precum drumuri, rețele de apă și canalizare, gaze, școli și centre medicale. Autoritățile intenționează să încurajeze astfel comunitățile să accepte unirea administrațiilor locale.

Potrivit calendarului prezentat de ministru, procedurile pentru organizarea referendumurilor locale ar urma să înceapă până la 1 martie 2027, iar comasările voluntare ar putea deveni efective din 2028. Executivul a anunțat însă și o a doua etapă, după martie 2027, în care ar putea fi introduse comasări obligatorii, prin asumarea răspunderii Guvernului.

Harghita cu Mureș și Covasna cu Brașov. Harta care a provocat reacții

Dincolo de reorganizarea comunelor, în dezbaterea politică a apărut și posibilitatea reducerii numărului de județe. O hartă distribuită în spațiul public prezintă o variantă în care Harghita ar fi unită cu Mureș, iar Covasna cu Brașov. Aceeași schiță indică unirea județelor Satu Mare cu Bihor și Arad cu Timiș.

Originea hărții nu este cunoscută, iar Horváth Anna a subliniat că aceasta nu poate fi considerată un document oficial al Guvernului. Ideea reorganizării județelor în aproximativ 15 unități administrative, după modelul celor 15 curți de apel, a fost însă avansată de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reformă.

Pentru UDMR, o asemenea reorganizare ridică probleme legate de ponderea demografică a comunității maghiare. Harghita și Covasna sunt singurele județe din România în care populația de etnie română nu reprezintă majoritatea. Prin alipirea lor la județe cu o populație majoritar românească, maghiarii ar putea deveni minoritari în noile unități administrative.

Horváth Anna a avertizat că UDMR nu va accepta nicio variantă care ar transforma comunitatea maghiară din Ținutul Secuiesc în minoritate la nivel județean sau care ar reduce ponderea populației maghiare din regiunea Partium. Reprezentanta Uniunii a calificat această chestiune drept o „linie roșie” și a anunțat că formațiunea va folosi toate instrumentele democratice și parlamentare pentru a se opune unor asemenea inițiative.

Ce prevede legea în privința drepturilor minorităților

UDMR invocă și cadrul legislativ existent, potrivit căruia modificarea limitelor teritoriale ale unităților administrative trebuie să țină cont de acordul comunităților locale afectate, exprimat prin referendum.

De asemenea, legislația privind drepturile minorităților protejează utilizarea limbii materne în administrație în localitățile în care comunitatea respectivă îndeplinește pragul legal de reprezentare. În prezent, pragul general relevant este de 20% din populație.

Potrivit Horváth Anna, respectarea acestor prevederi este esențială pentru orice discuție privind reorganizarea administrativ-teritorială. UDMR susține că este dispusă să participe la negocieri, însă numai în condițiile în care drepturile comunităților minoritare nu sunt diminuate.

Nemulțumiri și în rândul politicienilor români

Reorganizarea administrativă nu a provocat reacții doar în comunitatea maghiară. Și unii politicieni români au criticat variantele de comasare vehiculate în spațiul public.

Unul dintre cei mai vocali a fost Vladimir Petruț, primarul liberal al orașului Cavnic, din județul Maramureș. Acesta a amenințat că va iniția un referendum dacă Maramureșul ar urma să fie absorbit de județul Cluj, exprimându-și opoziția față de dispariția identității administrative a județului.

Ulterior, edilul a revenit asupra declarațiilor și a precizat că nu susține desprinderea Maramureșului de România, ci dorește păstrarea județului ca unitate administrativă distinctă.

În interiorul coaliției de guvernare, tensiunile sunt alimentate și de poziția UDMR. Liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, a avertizat că formațiunea ar susține o moțiune de cenzură dacă Guvernul ar decide să își asume răspunderea pentru reforma administrativă.

Grupul de lucru al PSD ar urma să definitiveze propunerea de reorganizare până la sfârșitul lunii martie 2027. Până atunci, însă, nu există un proiect final al Guvernului, iar variantele discutate rămân subiect de negociere politică.