Acasă Politic Nicușor Dan vrea să crească sprijinul pentru Ucraina în 2027. România strânge...

Nicușor Dan vrea să crească sprijinul pentru Ucraina în 2027. România strânge cureaua, dar pentru finanțarea războiului se mai găsesc bani

216
0

POLITICĂ. Nicușor Dan anunță că România intenționează să contribuie suplimentar, în 2027, la finanțarea și înarmarea Ucrainei, deși economia românească traversează o perioadă dificilă, consumul populației este în scădere, iar perspectivele economice rămân îngrijorătoare. Președintele nu a prezentat suma care ar urma să fie alocată și nici nu a explicat cât de mult ar putea cântări această decizie asupra bugetului național. În schimb, a ținut să precizeze că aportul României este mai mic decât cel al altor state. Cu alte cuvinte, nu neapărat că ne permitem, ci că alții plătesc mai mult.

Declarația a fost făcută joi, după reuniunea Coaliției de Voință de la Berlin, unde au participat peste 20 de lideri de state și guverne, alături de reprezentanți ai instituțiilor europene și ai NATO. Întrebat dacă România va suplimenta sprijinul financiar și militar acordat Kievului în anul următor, Nicușor Dan a confirmat că există această intenție, dar a lăsat în suspensie detaliile financiare.

„Există această intenție. Poate că o să facem odată o evaluare cu privire la oportunitatea comunicării publice a sumelor exacte. Sumele sunt mult mai mici decât contribuția altor state care ajută Ucraina”, a declarat președintele.

Sumele rămân secrete, prioritățile par însă stabilite

Așadar, românii nu știu deocamdată câți bani ar urma să plece suplimentar din bugetul țării, dar află că intenția există. Președintele a explicat că România contribuie și prin sprijin logistic, în special prin facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, precum și prin alte activități menite să ajute statul vecin.

Problema nu este existența sprijinului pentru Ucraina, ci felul în care sunt stabilite prioritățile unui stat care trebuie să-și gestioneze propriile probleme economice și sociale. În timp ce autoritățile le cer românilor să accepte taxe mai mari, restricții și sacrificii bugetare, președintele vorbește despre suplimentarea contribuției externe fără să prezinte public o evaluare clară a costurilor și a impactului asupra finanțelor României.

România, cu economia în recul și inflația în topul Uniunii Europene

Datele economice arată că România nu traversează tocmai o perioadă în care să-și permită să trateze bugetul ca pe o resursă fără limite. Potrivit prognozei Comisiei Europene, economia românească ar urma să înregistreze o contracție de 0,3% în 2026, după ce consumul privat a scăzut, iar puterea de cumpărare a populației a fost afectată de creșterea prețurilor și de măsurile fiscale.

Nici inflația nu oferă motive de optimism. În datele Eurostat pentru august 2026, România înregistra cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 6,3%, peste Lituania și Cipru. Prognoza Comisiei Europene este și mai apăsătoare: o inflație medie de 7,9% pentru întregul an 2026.

În privința taxării muncii, situația este, de asemenea, dificilă, dar merită făcută o precizare: România nu este prima în clasamentul general al UE. Pentru un salariat singur, fără copii, cu venit redus, indicatorul Eurostat privind povara fiscală pe muncă ajunge la aproximativ 42,5%, printre cele mai ridicate valori europene, însă Germania, Slovenia și Slovacia înregistrează procente mai mari. Asta nu schimbă realitatea resimțită de angajați: o parte importantă din costul muncii ajunge la stat, în timp ce veniturile nete și puterea de cumpărare rămân sub presiune.

Mai multă atenție pentru români, nu doar pentru comparațiile cu alte state

În acest context, poate că președintele României ar avea mai mult de câștigat dacă și-ar concentra energia asupra problemelor celor care l-au ales și ale celor în numele cărora vorbește. Creșterea economică, locurile de muncă, salariile, prețurile, investițiile și nivelul de trai sunt teme care îi preocupă direct pe cetățeni și care ar trebui să se afle în centrul agendei prezidențiale.

Comparația cu sumele oferite de alte țări nu ține loc de strategie economică și nici nu răspunde la întrebarea esențială: cât își mai permite România să cheltuiască în afara granițelor, în timp ce propriile probleme se adâncesc? Faptul că alte state contribuie mai mult nu înseamnă automat că România trebuie să le urmeze exemplul, indiferent de situația bugetară.

Nicușor Dan pare preocupat să demonstreze că România rămâne un partener implicat în sprijinirea Ucrainei. Ar fi însă la fel de important să demonstreze că este preocupat de românii care se confruntă cu facturi tot mai mari, taxe ridicate și o economie aflată în dificultate. Până la urmă, președintele României conduce prin mandatul său simbolic și instituțional în numele cetățenilor români, nu al comparațiilor dintre contribuțiile financiare ale altor state.

Iar dacă obiectivul este câștigarea încrederii și a susținerii populației, poate că ar merita încercată și o strategie mai puțin spectaculoasă pe plan extern, dar mult mai importantă acasă: să crească nivelul de trai al românilor înainte de a anunța noi angajamente financiare.