EXPLICAȚII. Biroul Electoral Central (BEC) a reușit din nou să surprindă opinia publică printr-o decizie „neclintită” și „fără cusur juridic”, respingând candidatura independentă a lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025.
Motivul? Nu respectă „sacrosancta” formulă a jurământului prezidențial!
Redăm integral textul deciziei BEC:
„DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025″„(…) În urma analizei documentelor depuse și a jurisprudenței Curții Constituționale a României în materie electorală, Biroul Electoral Central constată că domnul Georgescu Călin nu îndeplinește condițiile impuse de cadrul constituțional general și de hotărârile instanței de contencios constituțional. (…)Potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, procesul electoral inițial a fost anulat ca urmare a nerespectării reglementărilor procedurii electorale esențiale pentru democrație și statul de drept. În consecință, CCR a dispus reluarea alegerilor prezidențiale în integralitatea lor, inclusiv depunerea de candidaturi.În acest context, Biroul Electoral Central reține că, prin Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a stabilit că o persoană care candidează la alegerile prezidențiale trebuie să respecte Constituția și să apere democrația, aceste obligații fiind valabile încă de la momentul depunerii candidaturii. (…)Având în vedere că domnul Georgescu Călin a fost direct implicat în anularea scrutinului din 6 decembrie 2024, fapt constatat de CCR, se consideră că acesta nu mai poate candida la alegerile reluate. Întrucât CCR are competență exclusivă în verificarea respectării procedurilor electorale, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice, inclusiv pentru Biroul Electoral Central, candidatura domnului Georgescu Călin nu poate fi înregistrată.Art. 1: Se respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
Art. 2: Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestație la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.„
În comunicatul oficial, BEC explică cum, cu o rigurozitate demnă de un tribunal suprem, a decis că Georgescu nu poate participa la alegeri, bazându-se pe o hotărâre anterioară a Curții Constituționale care, în decembrie 2024, a anulat cu totul procesul electoral. Hotărârea respectivă, de altfel, una dintre cele mai „solide” din istoria justiției românești, nu a avut nevoie de demonstrații concrete pentru a-și impune „autoritatea absolută”.
„BEC este obligat să respecte și să valorifice statuările cu forță juridică constituțională ale instanței de contencios constituțional”, se precizează în decizia de respingere, subliniind că, dacă în toamnă Curtea Constituțională a decis că alegerile trebuie anulate, acum este de la sine înțeles că Georgescu nu mai poate candida. Nici nu mai contează dacă actualele alegeri sunt alt scrutin, organizat distinct. Odată „marcat” ca indezirabil, BEC a tras rapid concluzia că simpla lui existență în cursa electorală periclitează ordinea constituțională.
Practic, în logica BEC, nu era necesar ca Georgescu să fie respins în urma unui vot, analiză sau contestare judiciară. A fost suficient ca, undeva în trecut, să fi existat o hotărâre „aproximativă”, care să permită eliminarea sa fără alte formalități. Mai simplu de atât nu se putea.
Juristul Toni Neacșu a comentat sarcastic pe Facebook această decizie:
„Incredibil. Respingere pe lipsa condițiilor de constituționalitate prevăzute în Hotărârea Dianei Șoșoacă. Nu e lege, e fărădelege. Numai CCR putea face asta. Foarte pe scurt, BEC a spus că, întrucât din cauza lui Călin Georgescu s-au anulat alegerile în 6.12.2024, acesta nu mai poate candida la alegerile reluate. O excludere automată, exact pe dos față de raportul Comisiei de la Veneția.”
Așadar, BEC și-a intrat perfect în rolul de „gardian suprem” al democrației, aplicând interpretări creative ale legii, pentru a preveni orice „pericol” de manifestare a votului popular. Astfel, o candidatură care nici măcar nu ajunsese să fie contestată a fost spulberată preventiv, fără proces, fără dezbatere și, mai ales, fără posibilitatea ca votanții să aibă vreo opinie în această chestiune „delicată”.
În concluzie, avem din nou parte de o lecție magistrală despre cum funcționează democrația în România: BEC decide, CCR „statuează”, iar electoratul asistă neputincios la spectacolul suveran al excluderii celor care nu sunt „agreați”.
