SCHENGEN. România ar putea obține în curând aprobarea din partea Austriei pentru a adera complet la Schengen, inclusiv pentru accesul terestru. Se conturează perspectiva ca această decizie să fie luată înainte de sfârșitul anului.
Un summit programat pe 22 noiembrie la Budapesta, organizat de Ungaria, ar putea reprezenta momentul în care Viena va renunța la opoziția sa față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Conform informațiilor apărute în presa austriacă, discuțiile se vor concentra pe acest subiect crucial.
Magnus Brunner, comisarul desemnat al UE pentru migrație, se va confrunta cu întrebările deputaților europeni la Bruxelles săptămâna aceasta. În cadrul audierii, pe lângă subiectele legate de procedurile de azil și protecția frontierelor externe, se va discuta și despre integrarea completă a României și Bulgariei în Schengen. Este important de menționat că Brunner nu susține poziția cancelarului Karl Nehammer și a ministrului de Interne, Gerhard Karner, care au blocat aderarea celor două țări de aproape doi ani.
Totuși, există semne că acest blocaj ar putea fi înlăturat. „Kleine Zeitung” a raportat că un summit între miniștrii de interne ai Austriei, României și Bulgariei este programat sub auspiciile Ungariei, actuala președinție a UE. Biroul lui Karner a confirmat participarea la întâlnire, menționând că discuțiile sunt deja în desfășurare cu ambele state.
Cu toate acestea, Gerhard Karner a exprimat rezerve cu privire la situația actuală, afirmând că, deși se face progrese, nu s-a ajuns încă la un rezultat final. El a subliniat că blocarea aderării României și Bulgariei a fost corectă în contextul de atunci, dar recunoaște că situația s-a îmbunătățit. Totuși, el insistă asupra importanței unei „protecții eficiente a frontierelor externe” și a posibilelor controale interne.
În acest context, întâlnirea de la Budapesta va trebui să fie însoțită de un plan clar și cuprinzător. Până acum, un pas intermediar a fost implementarea așa-numitului Schengen Air, care a venit însă cu condiții din partea Austriei. Acestea includ creșterea fondurilor UE pentru securizarea frontierelor în România și Bulgaria și solicitări de intensificare a controalelor la granițele terestre dintre România și Bulgaria, precum și Ungaria.
.
