ANALIZĂ. Comentariile externe nu întârzie să apară, iar publicația britanică The Guardian, a scris la scurt timp după ce s-au anunțat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale de ieri, 24 noiembrie 2024. Iată un scurt rezumat:
Alegeri prezidențiale în România: confruntare între un candidat ultranaționalist și unul reformist în turul doi
După un rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, scena politică se pregătește pentru un tur doi intens, programat pe 8 decembrie. Călin Georgescu, un independent cunoscut pentru pozițiile sale ultranaționaliste și critice față de NATO, se va confrunta cu Elena Lasconi, reprezentanta USR, un partid pro-european de centru-dreapta.
Rezultate neașteptate și efecte imediate
Cu 99,98% dintre voturi numărate, Georgescu a obținut 22,9%, urmat de Lasconi cu 19,17%. Marcel Ciolacu, liderul PSD și favorit înainte de scrutin, a ocupat doar locul al treilea, cu 19,15%. Acest eșec a dus la demisia sa rapidă din funcția de președinte al PSD, marcând prima dată în istoria post-comunistă a României când partidul nu are un candidat în turul doi al prezidențialelor.
Semnificația alegerilor
Președintele României are un rol semi-executiv, influențând politica externă, securitatea națională și numirile judiciare. Aceste alegeri sunt urmărite cu atenție la nivel internațional, având în vedere poziția strategică a României la granița cu Ucraina, contribuția sa la NATO și rolul său în tranzitul cerealelor ucrainene.
Georgescu, în vârstă de 62 de ani, fost profesor universitar și consultant ONU, și-a construit campania pe teme naționaliste, incluzând reducerea dependenței de importuri și oprirea sprijinului pentru Ucraina. În schimb, Lasconi, fostă corespondentă de război, susține creșterea cheltuielilor de apărare și sprijinirea Ucrainei.
Ascensiunea neașteptată a lui Georgescu
Deși înainte de scrutin avea doar 5% în sondaje, Georgescu a înregistrat o creștere spectaculoasă, descrisă de analiști drept fără precedent în politica românească. Campania sa, bazată pe social media, a rezonat cu nemulțumirile alegătorilor, în contextul unei inflații ridicate și al unei economii fragile.
Georgescu a fost criticat pentru pozițiile sale pro-ruse și anti-NATO. A numit scutul antirachetă NATO din România „o rușine a diplomației” și a refuzat să condamne explicit invazia rusă în Ucraina. În ciuda controversei, el a calificat rezultatul drept „o trezire extraordinară” a poporului.
Provocări pentru viitor
Analizele sugerează că succesul lui Georgescu ar putea influența și alegerile parlamentare din 1 decembrie, complicând formarea unei coaliții stabile. În plus, poziția sa față de Ucraina și NATO ar putea modifica relațiile României cu aliații occidentali.
Rezultatele alegerilor evidențiază o ruptură semnificativă între vechea ordine politică și noile curente naționaliste și populiste, marcând un moment crucial în politica românească.
.
