DEMISIE. Klaus Iohannis a decis să renunțe la mandatul său prezidențial, anunțând că va părăsi funcția pe 12 februarie. Decizia vine în urma unei întâlniri cu liderii coaliției de guvernare și pe fondul inițierii procedurii de suspendare în parlament. În urma acestei demisii, Ilie Bolojan, președintele Senatului, va prelua interimar conducerea țării până la organizarea alegerilor prezidențiale în luna mai.
Într-o declarație oficială, Klaus Iohannis a explicat motivele care l-au determinat să demisioneze. Acesta a subliniat că suspendarea sa ar fi fost un proces inutil și dăunător pentru România, având în vedere că oricum urma să își încheie mandatul în curând. De asemenea, a avertizat că declanșarea unui referendum de demitere ar fi avut consecințe negative atât pe plan intern, cât și extern, punând țara într-o situație delicată în fața partenerilor internaționali.
„Bună ziua! Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui.
Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată – repet, niciodată – n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui.
Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni.
Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România„, a declarat Klaus Iohannis.
Presiuni politice și contextul demisiei
Fostul lider PNL, Crin Antonescu, anticipase această posibilitate, declarând recent că liderii coaliției ar putea discuta cu Iohannis despre o retragere înainte de votul de suspendare din parlament. În ultimul an, mai multe voci politice i-au cerut președintelui să facă un pas înapoi, considerând că prelungirea mandatului său, decisă de Curtea Constituțională, a amplificat tensiunile sociale și a favorizat creșterea influenței partidelor extremiste.
Un alt aspect care a marcat finalul mandatului lui Iohannis a fost recunoașterea, chiar de către acesta, a incapacității serviciilor secrete de a preveni interferența Rusiei în alegerile prezidențiale, ceea ce a afectat grav climatul democratic din România.
Un deceniu de controverse și decizii-cheie
Klaus Iohannis a condus România timp de aproape zece ani, câștigând alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 din partea PNL. Înainte de a deveni președinte, a fost primar al Sibiului și profesor de fizică. Deși a fost apreciat pentru unele dintre inițiativele sale, mandatele sale la Cotroceni nu au fost lipsite de controverse.
Printre cele mai discutate subiecte s-au numărat dosarul caselor sale, în care a pierdut în instanță un imobil obținut ilegal, protestele anticorupție din 2017 împotriva guvernului PSD și rolul său în revocarea Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA. De asemenea, a fost criticat pentru modul în care a gestionat alianțele politice, aducând PSD din nou la guvernare după o lungă perioadă de opoziție.
Al doilea său mandat a fost marcat și de războiul din Ucraina, când România a susținut Kievul prin ajutor umanitar și sprijin militar, precum și de numeroase călătorii oficiale, multe dintre ele considerate costisitoare și inutile de către o parte a opiniei publice.
Decizia de a demisiona pune capăt unei perioade tumultoase în politica românească, lăsând loc pentru o nouă competiție electorală în primăvara acestui an.
Demisia fără precedent a șefului de stat din România nu îl privează pe Klaus Iohannis de beneficiile acordate foștilor președinți, deoarece și-a încheiat ambele mandate.
Astfel, deși nu mai deține puterea, el va continua să beneficieze de anumite privilegii, precum o indemnizație, personal angajat la cabinet, protecție și pază, asistență medicală completă și, totodată, o locuință de serviciu.
