ALEGERI. Partidele pro-europene din Germania par să fi obținut suficiente voturi pentru a forma o majoritate guvernamentală, pe fondul unei prezențe masive la vot. Potrivit primelor exit-polluri, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul de centru-dreapta, a câștigat scrutinul cu 29% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 19,5%, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz a obținut doar 16%.
Liderul CDU, Friedrich Merz, este principalul favorit pentru funcția de cancelar, însă va trebui să formeze o coaliție. Acesta a declarat anterior că este dispus să colaboreze cu SPD și Verzii, dar a exclus orice alianță cu AfD.
Cine este Friedrich Merz, posibilul viitor cancelar
Friedrich Merz s-a născut în Brilon, Germania de Vest, în 1955. După o scurtă perioadă în armată, a studiat Dreptul și a lucrat ca avocat înainte de a intra în politică. A devenit europarlamentar în 1989, iar patru ani mai târziu a fost ales în Bundestag. Ascensiunea sa în CDU a fost rapidă, devenind liderul grupului parlamentar al partidului în 2000. Totuși, rivalitatea cu Angela Merkel i-a afectat cariera politică, iar în 2002 a fost înlocuit din funcție. După ce CDU a revenit la putere în 2005, Merz a părăsit parlamentul și s-a retras în sectorul privat. A revenit în politică în 2018, iar în 2022 a devenit liderul CDU.
Merz este un susținător ferm al Ucrainei și pledează pentru creșterea ajutorului militar oferit de Germania. De asemenea, el consideră că Europa trebuie să-și întărească poziția pe scena internațională, mai ales în contextul în care Donald Trump ar putea pune sub semnul întrebării angajamentele NATO.
Provocările noului guvern
Indiferent de componența viitoarei coaliții, noul executiv va trebui să facă față unor provocări majore, inclusiv stagnarea economiei, problema migrației și schimbările climatice.
Alegerile anticipate din Germania au fost declanșate de colapsul coaliției de centru-stânga conduse de Olaf Scholz. Economia germană, afectată de prețurile ridicate la energie și concurența din partea Chinei, a fost unul dintre principalele subiecte de campanie. CDU și CSU au mizat pe măsuri economice mai stricte și pe o politică fermă privind imigrația.
Înainte de alegeri, sondajele indicau că AfD ar putea obține un scor record, iar prezența la vot ridicată a confirmat ascensiunea partidului. Friedrich Merz a încercat să impună măsuri mai dure privind imigrația, însă o tentativă de a colabora cu AfD pentru adoptarea unui proiect de lege a generat controverse. Ulterior, el a exclus orice alianță cu extrema dreaptă și a indicat că preferă o coaliție cu SPD și Verzii.
Dacă CDU și SPD vor forma un guvern, acesta ar putea fi criticat pentru lipsa de reforme, așa cum s-a întâmplat în perioada Angela Merkel. În cazul unui blocaj politic, AfD ar putea continua să crească în sondaje. În același timp, Alice Weidel, liderul AfD, a câștigat popularitate în rândul tinerilor, având o prezență puternică pe TikTok și sprijinul unor figuri internaționale precum Elon Musk.
În total, peste 59 de milioane de germani au fost eligibili să voteze. Procesul electoral s-a încheiat duminică la ora 19 (ora României), iar negocierile pentru formarea guvernului urmează să înceapă.
