TRANSPORT. Dacă ritmul actual al construcției de autostrăzi și drumuri expres va continua în același mod (și dacă stelele se aliniază perfect, finanțările vin la timp, iar marile puteri ale lumii își dau binecuvântarea), fiecare județ din România va avea, până în 2031, fie o autostradă, fie un drum expres.
Cel puțin așa promite secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, într-o declarație entuziastă care pare desprinsă mai degrabă dintr-un basm cu infrastructură decât dintr-un plan realist.
Pentru anul 2025, oficialul vorbește despre un obiectiv îndrăzneț: 250 de kilometri de autostradă și drum expres, care ar ridica totalul României la peste 1.500 km. Având în vedere că la începutul anului 2024 țara avea aproximativ 1.276 km, iar Germania, Spania sau Franța au de peste zece ori mai mult, perspectiva este cu siguranță una optimistă.
Autostrada Moldovei: minunea construcțiilor din sud-estul Europei
Scrioșteanu nu s-a oprit aici și a anunțat cu mândrie că Autostrada Moldovei este „cea mai rapid construită autostradă din sud-estul Europei”. 320 de kilometri ridicați în trei ani reprezintă, într-adevăr, o performanță notabilă – mai ales dacă ne gândim că alte proiecte din România au rămas doar pe hârtie timp de decenii. Se pare că „norocul colosal” a fost de partea Ministerului Transporturilor, iar PNRR-ul a venit la fix pentru ca acest proiect să fie „la cheie”.
Însă nu toate sunt roz: drumul lung de la București la Pașcani, promis ca fiind complet funcțional în 2025, mai are de trecut testul promisiunilor, mai ales că în România autostrăzile par să existe mai întâi în declarații și abia apoi în realitate.
Mica Unire a autostrăzilor: Bacău-Craiova, cea mai lungă rută neîntreruptă
Dacă tot suntem la capitolul visuri îndrăznețe, aflăm că până la sfârșitul anului 2025, Bacăul ar urma să fie legat de Craiova prin autostradă. Vorbim de 575 de kilometri de drum rapid, cu o mică problemă pe centura Capitalei, unde un constructor chinez pare să fi uitat că trebuie să finalizeze lucrarea.
În final, secretarul de stat trage concluzia: România se află în pragul unei „Mici Uniri” a infrastructurii rutiere, în care toate regiunile istorice vor fi conectate prin autostrăzi și drumuri expres. Dacă realitatea va ține pasul cu aceste promisiuni, rămâne de văzut. Până atunci, putem doar să sperăm că, în 2031, nu vom mai vorbi doar despre „proiecte”, „planuri” și „ritm accelerat”, ci și despre drumuri pe care să putem circula.
