ENERGIE. Ungaria își dorește să își diversifice sursele de energie și poartă deja negocieri cu România pentru a obține gaze din Marea Neagră, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. Potrivit acestuia, România va deveni un exportator net de gaze în curând, odată cu începerea producției din zăcământul Neptun Deep.
În acest context, companiile maghiare din domeniul energetic sunt implicate în discuții pentru a încheia un acord de cooperare, având în vedere importanța strategică a acestor resurse pentru regiune.
Tranzacție contestată pe piața energiei
În paralel, grupul ungar MVM este în proces de preluare a E.ON Energie România, furnizor de energie electrică și gaze naturale, o tranzacție pe care Ministerul Energiei din România vrea să o blocheze din motive de securitate națională.
În prezent, interconexiunea de gaze dintre România și Ungaria permite tranzacționarea unui volum anual de până la 2,6 miliarde de metri cubi. Anul trecut, prin această conductă au fost livrați aproximativ 1,8 miliarde de metri cubi de gaze.
România devine un jucător-cheie pe piața gazelor
Extragerea gazelor din Neptun Deep, unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din Uniunea Europeană, ar putea începe în câteva săptămâni. Acest proiect, deținut de OMV Petrom și Romgaz, va dubla producția României și va transforma țara într-un exportator net de gaze.
O parte din aceste resurse vor rămâne pe piața internă, în contextul în care România se așteaptă la o creștere a consumului de gaze. Factorii care vor contribui la această creștere includ extinderea rețelei de distribuție, tranziția centralelor electrice de la cărbune la gaz și dezvoltarea producției de hidrogen cu emisii reduse de carbon.
Gazele din Marea Neagră vor înlocui importurile din Rusia
Noile resurse din Neptun Deep vor contribui la reducerea dependenței regiunii de gazele rusești. Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia ar putea beneficia de aceste livrări, mai ales în contextul în care aprovizionarea cu gaze rusești a fost afectată de tensiunile geopolitice.
În Ungaria, de exemplu, importurile de gaze rusești reprezintă încă două treimi din consum, însă autoritățile sunt sub presiune să găsească alternative mai sigure. În acest sens, construcția unei noi centrale electrice pe gaz și alte proiecte energetice ar putea crește cererea pentru gazele din România.
Un proiect cu impact economic major
Producția de gaze din Neptun Deep este estimată la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, în timp ce România produce în prezent 9-10 miliarde de metri cubi anual. Primele gaze ar urma să fie extrase în 2027, iar statul român se așteaptă să încaseze 20 de miliarde de euro din taxe directe și indirecte generate de acest proiect.
Forajele pentru acest zăcământ vor începe în luna aprilie 2025, iar platforma de foraj Transocean Barents, aflată deja în portul Constanța, este pregătită pentru a fi operaționalizată.
România, un pol energetic al regiunii?
Pe măsură ce gazele din Neptun Deep devin disponibile, România are șansa de a deveni un jucător-cheie pe piața regională a energiei. Însă rămâne de văzut în ce măsură țara își va putea gestiona resursele astfel încât să beneficieze în primul rând consumatorii români, înainte de a alimenta economiile vecine.
