POLITIC. Rusia privește cu scepticism propunerea de încetare a focului avansată de SUA și Ucraina, în ciuda declarațiilor oficiale care sugerează că Moscova analizează oferta înainte de a formula un răspuns, potrivit unor surse citate de Reuters. Președintele Vladimir Putin nu pare dispus să accepte un armistițiu fără garanții care să țină cont de interesele rusești.
Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii din partea Washingtonului despre negocierile recente dintre SUA și Ucraina desfășurate în Arabia Saudită, înainte de a decide asupra unei eventuale încetări a focului. Acest anunț vine după ce Ucraina a fost de acord cu o propunere americană pentru un armistițiu temporar de 30 de zile, ca parte a unui plan mai amplu pentru pace.
Totodată, Statele Unite au decis să reia ajutorul militar și cooperarea în materie de informații cu Ucraina, suspendate anterior.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia așteaptă clarificări din partea SUA, fără a exclude o posibilă discuție telefonică între Putin și Trump, care ar putea avea loc rapid, dacă este necesar.
Rusia nu este pregătită să accepte propunerea americană
Surse ruse au declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca Putin să fie de acord cu un armistițiu de 30 de zile, deoarece acesta ar trebui să reflecte situația de pe front și să includă garanții pentru Moscova. Un oficial rus a subliniat că Rusia dorește să stabilească propriile condiții pentru orice încetare a focului. „Putin are o poziție avantajoasă, deoarece forțele ruse continuă să avanseze”, a afirmat sursa.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, anexată în 2014, și exercită presiuni asupra regiunii Donețk.
Ce își dorește Rusia?
Putin insistă ca Ucraina să adopte oficial o poziție de neutralitate și să renunțe la aderarea la NATO. De asemenea, Rusia a reiterat ideea revenirii NATO la configurația din 1997, înainte ca țări precum Polonia și România să adere la alianță – o cerință care sugerează că poziția administrației Trump este percepută ca favorabilă de Kremlin.
Săptămâna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins orice inițiativă de trimitere a trupelor europene ca forțe de menținere a păcii în Ucraina, subliniind că Moscova nu vede „niciun spațiu pentru compromis” în această privință.
Deși Trump a pledat pentru o încetare rapidă a conflictului și a sugerat că Ucraina ar putea recâștiga unele teritorii ocupate de Rusia, Putin a declarat în iunie că va cere recunoașterea internațională a anexărilor rusești, inclusiv a zonelor care nu sunt sub controlul Moscovei.
Un alt punct de divergență major este cererea Rusiei pentru „demilitarizarea” Ucrainei, ceea ce ar presupune o reducere semnificativă a forțelor armate ucrainene. Oficialii europeni consideră însă că o armată bine echipată este esențială pentru securitatea Ucrainei, ceea ce face ca o înțelegere pe acest subiect să fie extrem de dificilă.
