POLITIC. Întâlnirea miniștrilor de externe din țările NATO, desfășurată joi și vineri, a fost puternic influențată de lipsa clarității cu privire la o eventuală soluție pașnică în conflictul din Ucraina. Deși subiectul nu s-a aflat pe primul loc pe agenda oficială, el a dominat discuțiile din cauza poziției ambigue a Rusiei față de o pace durabilă și echitabilă.
Atenția s-a concentrat în special asupra debutului diplomatic al secretarului de stat american Marco Rubio într-un astfel de format. Prezent pentru prima dată la o reuniune NATO alături de omologii europeni și canadieni, Rubio a declarat că SUA vor ști în curând dacă Rusia este cu adevărat interesată de pace.
„În câteva săptămâni vom afla dacă Rusia are intenții reale de pace. Nu va dura luni. Acțiunile lor, nu declarațiile, vor fi cele care vor conta”, a precizat Rubio, adăugând că Washingtonul încearcă să evalueze sinceritatea Moscovei.
Această atitudine mai nuanțată a SUA vine pe fondul declarațiilor anterioare ale fostului președinte Donald Trump, care sugerase o deschidere mai mare față de negocierile cu Rusia. Între timp, Moscova a refuzat luna trecută o propunere de încetare completă a focului pentru 30 de zile, propunere acceptată de Kiev. Ulterior, cele două părți au agreat suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, dar înțelegerea a fost urmată de acuzații reciproce de încălcare.
Oficialii americani susțin că au dialoguri deschise cu ambele tabere.
Apeluri pentru termene clare și linii roșii
Mai multe state europene membre NATO au solicitat ca Rusia să primească un termen limită clar pentru a-și exprima poziția privind o eventuală încetare a focului. Ministrul britanic de externe, David Lammy, a criticat acțiunile continue ale Moscovei împotriva Ucrainei: „Putin ar putea opri acum atacurile. Dar continuă să lovească populația civilă și infrastructura. Te vedem, Vladimir Putin, știm ce faci.”
Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, aflată la final de mandat, a declarat că menționările lui Putin privind negocierile sunt „doar vorbe goale”, acuzându-l că încearcă să câștige timp prin noi cerințe.
Ministrul de externe canadian, Mélanie Joly, a sugerat impunerea unui termen până la care Rusia să răspundă clar la propunerile de pace, idee susținută și de omologul eston Margus Tsahkna, care a vorbit despre necesitatea unor „linii roșii clare” legate de calendarul unei posibile încetări a focului.
„Putin vrea mai mult, nu doar de la Ucraina, ci și dincolo de ea”, a spus Tsahkna, subliniind nevoia de fermitate în fața noilor condiții impuse de liderul de la Kremlin.
Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a confirmat că există un consens larg în rândul statelor NATO privind aceste linii roșii și a dat asigurări că SUA nu vor face concesii care să contravină intereselor europene.
