EDITORIAL. „Minciuna se grăbește, adevărul are răbdare!” – Alexandru Vlahuță
Nici nu a debutat bine campania electorală pentru alegerile prezidențiale și deja începe să se inoculeze în spațiul public ideea că este necesară din nou anularea alegerilor, din același motiv ca și în Decembrie 2024: ingerințe străine în procesul electoral.
Adică iar ne năpădesc rușii, tiriboții, jupiterienii, asta după ce în urmă cu o lună ni se transmitea să răsuflăm ușurați, pentru că onor BEC și CCR i-au scos din joc pe cei asupra cărora planau astfel de suspiciuni, respectiv Călin Georgescu și Diana Iovanovici-Șoșoacă, cu toate că astfel de măsuri nu se pot lua decât în prezența unei condamnări definitive la închisoare.
Desigur, toată atenția s-a mutat acum asupra principalului favorit, George Simion. Nu am dubii că se va încerca inclusiv eliminarea acestuia din cursă pe măsura apropierii alegerilor, mai ales dacă își menține sau își sporește avantajul considerabil din prezent.
Mijloacele pot fi diverse, începând de la înscenări, dosare politice și până la blocarea turului 2. Există totuși o mică problemă, în sensul în care această sperietoare cu „omul Rusiei” nu are cum să funcționeze în cazul lui Simion nici măcar atât cât în cazul lui Georgescu, pentru că, ce să vezi, în Noiembrie 2024 a fost desecretizat dosarul lui legat de interdicția de intrare în Ucraina, iar de acolo a reieșit doar faptul că a întreprins acțiuni în apărarea minorității românești.
Impedimentul și mai mare este legat de faptul că Simion beneficiază de o susținere consistentă din partea unor lideri marcanți ai dreptei conservatoare europene (și aici mă refer la dreapta reală, nu de tip EPP sau Renew), precum Giorgia Meloni și Mateusz Morawiecki, dar și din partea administrației Trump. Să nu uităm că în Italia și Polonia s-a folosit același narativ menit să inducă panică atunci când suveraniștii au câștigat alegerile, cum că țările respective vor intra în faliment și vor pleca firmele, când colo totul e bine-mersi.
Al doilea plan pe care se lucrează este cenzura pe rețelele sociale, având în vedere că rămăseseră singurul spațiu unde se putea vorbi liber. Simple păreri au ajuns să fie etichetate drept știri false, iar CNA a recurs la scoaterea de materiale video de pe Youtube. Aici este o altă problemă, pentru că o instituție populată de politruci nu are cum să analizeze vreodată la modul obiectiv astfel de situații, ori când vine vorba de libertatea de exprimare, aceasta nu trebuie să cunoască limite, câtă vreme nu se ajunge la injurii sau amenințări.
Și dacă tot suntem la capitolul social media, e cât se poate de firesc faptul că un scop precis al acestor rețele este acela de a fi folosite drept instrumente de propagandă, mai ales în timpul campaniilor electorale, în timp ce mai toți candidații recurg la folosirea boților/trollilor, doar că în cazul de față totul se judecă cu dublă-măsură.
Ne aflăm la 5 luni distanță de anularea alegerilor prezidențiale, cu o societate bulversată în care mocnește sentimentul revoltei și întrebări care încă își caută răspuns. Chiar dacă traversăm o perioadă urâtă în care mulți dintre noi am avut de pierdut doar fiindcă am îndrăznit să exprimăm ceea ce simțim, rămân la concluzia că era nevoie de un astfel de moment care să producă niște mișcări de profunzime și să îi trezească în conștiință pe românii veșnic adormiți în somnul cel de moarte, care nu mai sunt dispuși să tolereze umilințele și abuzurile.
Între timp lucrurile se limpezesc și, puși sub spectrul răspunderii penale, unii dintre cei implicați în operațiunea de anulare a alegerilor au început să dea din casă referitor la presiunile la care au fost supuși, venite pe axa Ursula-Macron-Blinken. Ideea e că cel puțin unul dintre finaliști nu era parte a sistemului, sau mai exact a acelei părți din sistem care controlează intelligence-ul și justiția, de aici a pornit totul. Îmi vine greu să cred că niște structuri atât de bine pregătite și finanțate puteau permite o asemenea breșă, nu mai punem faptul că niciunul dintre șefii de servicii nu a demisionat și nici personalul Ambasadei Rusiei la București nu a fost expulzat, proceduri standard în astfel de situații.
Indiscutabil că dezbinarea la care am ajuns și imaginea proastă proiectată în plan extern sunt niște chestiuni deosebit de dureroase, de care va trebui să ne ocupăm cu toții cu prioritate după data de 18 Mai.
Nu se poate construi nimic pe fondul unui război româno-român și eu nu prevăd vremuri prea bune dacă nu vom avea un președinte suveranist, care să readucă România la masa negocierilor, să militeze pentru pace și să cultive relații impecabile cu vecinii săi și cu Washingtonul. Doar Statele Unite ne pot asigura securitatea, fără de care nu putem avea prosperitate. Statul român este prea putred ca să îl mai putem petici și are nevoie de o reconstrucție totală, altminteri vom rămâne mereu defazați vizavi de schimbările geopolitice majore pe care le traversăm și irelevanți pe scena internațională. Curajul de a fi român a renăscut!
Liviu Natea – consultant politic
