AGRICULTURĂ. Schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra agriculturii din România, în special în zonele din sudul țării, precum Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Câmpiei Române. Potrivit analizelor recente realizate de WWF România, dar și altor studii climatice internaționale, efectele se resimt deja, iar perspectivele pentru viitor sunt îngrijorătoare.
Suprafețe imense amenințate de aridizare și deșertificare
Peste 11 milioane de hectare riscă să devină aride. Aproximativ 7,5 milioane de hectare sunt în pericol de deșertificare, afectând grav regiunile Dobrogea, sudul Moldovei și sudul țării.
Compromiterea culturilor – un fenomen tot mai frecvent
În toamna anului 2023, între 70% și 100% din culturile de grâu, orzoaică, ovăz și rapiță au fost grav afectate. În primăvara lui 2024, circa 2 milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui au fost deja compromise. În anii cu secetă severă, se înregistrează pierderi de 15–25% la grâu și 20–30% la fructe și legume.
Scăderi prognozate majore în producție până în 2050–2070
Modelările climatice arată că, în scenariul sever RCP8.5, producția de porumb ar putea scădea cu 10–13% până în 2050 și cu peste 15% până în 2070, în medie multianuală. În anii secetoși, aceste pierderi ar putea fi și mai mari. Cele mai vulnerabile sunt regiunile sudice, unde frecvența și intensitatea secetei determină reduceri semnificative și la alte culturi-cheie precum grâul și floarea-soarelui.
Cauze climatice directe ale declinului agricol
Temperaturile crescute reduc perioada de umplere a bobului la cereale. Stresul termic și hidric afectează formarea știuleților și randamentul culturilor. Evotranspirația ridicată și precipitațiile tot mai neregulate destabilizează echilibrul natural al solului.
Impact economic sever
Scăderea producției agricole lovește direct în veniturile din export ale României (porumb, grâu). În același timp, cresc costurile pentru irigații, practicile de conservare a solului și alte măsuri de adaptare.
Potrivit Mihaelei Caian, citată de platforma Infoclima, fără politici publice eficiente de adaptare și investiții în infrastructura agricolă și de mediu, viitorul agriculturii românești rămâne serios amenințat de schimbările climatice.
