LINGVISTIC. Limba română este în continuă schimbare, iar influența limbilor străine – în special a englezei – face ca unele cuvinte să fie folosite în mod greșit. Lingvista Corina Popa a explicat, cum sensul corect al unor termeni s-a pierdut în timp sau a fost complet distorsionat.
1. Expertiză – Mulți spun că au „expertiză” într-un domeniu, când, de fapt, ar trebui să spună că au experiență. „Expertiză” înseamnă o analiză tehnică realizată de un expert, nu o simplă competență profesională.
2. Specific – Dacă întrebi pe cineva „Poți fi mai specific?”, ai putea să-l derutezi. Cuvântul corect este precis sau clar. „Specific” se referă la ceva caracteristic sau propriu unui lucru – de exemplu, „mâncare specifică unei zone”.
3. Determinat – În vorbirea motivațională, se folosește des: „Fii o persoană determinată!”. Însă termenul nu înseamnă hotărât, ci stabilit sau cauzat (ex: „o dată determinată”, „boală determinată de un virus”).
4. Confident – Deseori, „confident” e folosit greșit ca sinonim pentru încrezător. În realitate, un „confident” este persoana căreia i se încredințează secrete, nu cineva sigur pe sine.
5. A adresa o problemă – Această expresie tradusă ad litteram din engleză nu este corectă în română. În loc de „a adresa o problemă”, ar trebui să spunem „a trata” sau „a aborda” o problemă.
6. Patetic – Termenul a căpătat o conotație negativă, fiind adesea sinonim cu penibil. Însă în forma sa originală, „patetic” înseamnă plin de emoție, de patos, profund mișcător.
7. A debuta – Nu spunem că „spectacolul a debutat”, ci că o persoană debutează. De exemplu: „actrița a debutat în film”.
Bonus:
„Suport” nu înseamnă sprijin, ci este un dispozitiv de susținere tehnică. „A face sens” este o formulare greșită. Corect este „are sens”.
O limbă vorbită corect înseamnă respect pentru cultura și identitatea noastră. Merită să învățăm ce spunem și cum o spunem!
