SĂRBĂTOARE. Pe 23 aprilie, creștinii ortodocși din România îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul bisericesc, cunoscut drept „Purtătorul de biruință”.
Sfântul Gheorghe este cinstit ca un simbol al curajului, dreptății și credinței, iar numele său este purtat cu mândrie de peste un milion de români.
Cine a fost Sfântul Gheorghe?
Sfântul Gheorghe a trăit în secolul al IV-lea, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor declanșate de împăratul Dioclețian. Deși era ofițer în armata romană, Gheorghe nu și-a ascuns niciodată credința în Hristos. A fost torturat cumplit, dar a refuzat să renunțe la religia sa. Pentru curajul și tăria sa în fața păgânismului, a fost martirizat și a intrat în rândul sfinților.
Semnificația icoanei cu balaurul
Imaginea în care Sfântul Gheorghe ucide un balaur simbolizează lupta sa împotriva răului și a păcatului. Balaurul este adesea interpretat ca o reprezentare a diavolului sau a necredinței, iar biruința sfântului arată puterea credinței și a curajului creștin.
Tradiții și obiceiuri în România
În satele românești, Sfântul Gheorghe este asociat cu renașterea naturii și venirea verii pastorale. În dimineața zilei de 23 aprilie, oamenii pun ramuri verzi la porți și la ferestre, ca simbol al protecției și fertilității. De asemenea, se aprind focuri ritualice, în special în zonele de munte, pentru a alunga spiritele rele.
Este și ziua în care ciobanii își aleg „baciul” (conducătorul stânei) și stabilesc locul unde vor urca cu oile pentru vară. În credința populară, Sfântul Gheorghe este păzitor al animalelor și al recoltelor.
Zi de nume pentru peste un milion de români
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai populari sfinți în România. Peste 1,1 milioane de români își serbează onomastica de Sfântul Gheorghe, purtând numele de Gheorghe, George, Georgeta, Gheorghița, Georgiana, Gina, Gigi sau Gicu.
