ECONOMIC. Un număr semnificativ de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din România se confruntă cu riscuri majore din cauza contextului economic tot mai dificil. Potrivit unei analize publicate de compania de consultanță Sierra Quadrant, efectele cumulate ale deprecierii leului, majorării dobânzilor, reducerii accesului la finanțare, inflației persistente și posibilității creșterii taxelor au destabilizat mediul de afaceri.
Consultanții avertizează că economia riscă să intre într-un val de falimente în lanț, în lipsa unor măsuri rapide de restructurare și adaptare. Cele mai afectate domenii sunt comerțul, construcțiile, transporturile, serviciile și depozitarea – sectoare unde numeroase afaceri funcționează la limita supraviețuirii.
„IMM-urile, în special microîntreprinderile, sunt cele mai expuse. Peste 100.000 de firme active în domenii economice dinamice abia reușesc să își acopere cheltuielile lunare. O eventuală creștere a taxelor, în contextul unei inflații ridicate, ar putea trimite o parte semnificativă dintre ele spre insolvență sau faliment”, se arată în raportul Sierra Quadrant.
Datele recente furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului arată că în 2025, peste 160.000 de firme au ajuns în dificultate – fie au fost dizolvate, fie au intrat în insolvență sau și-au suspendat activitatea. Este cel mai mare nivel înregistrat în ultimii cinci ani.
Specialiștii subliniază că lipsa predictibilității fiscale – alimentată de zvonurile privind majorări de TVA, impozite pe profit, dividende și taxe pe proprietate – amplifică incertitudinea în rândul antreprenorilor.
„Deși în anii trecuți companiile mari au început să implementeze planuri de restructurare, IMM-urile rămân extrem de fragile, cu resurse limitate și expuse la blocajul financiar. Au nevoie urgentă de măsuri de protecție financiară, reducerea cheltuielilor și crearea unor rezerve de siguranță”, subliniază experții.
Cele mai numeroase firme cu probleme activează în comerțul cu amănuntul și ridicata, în reparații auto, activități profesionale, construcții, transport și depozitare. Pe plan regional, cele mai afectate zone sunt București-Ilfov, Cluj, Constanța și Brașov.
Ovidiu Neacșu, partener coordonator în cadrul Sierra Quadrant, afirmă că „expertiza de business va face diferența” între firmele care se vor prăbuși și cele care se vor adapta. „IMM-urile trebuie sprijinite prin programe reale de redresare – acorduri de restructurare, concordate preventive, soluții fiscale inteligente.”
Analiza atrage atenția și asupra scăderii încasărilor din TVA, cu 2,7% în primul trimestru din 2025 comparativ cu anul anterior, până la 28,6 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere a rambursărilor de TVA (+21%) și un efect de bază ridicat.
Această contracție este interpretată de consultanți drept un semn clar că „motoarele economiei funcționează la turație minimă” și că este urgent nevoie de măsuri de stimulare a consumului și a investițiilor.
În plus, statisticile arată că în 2024, România a înregistrat cea mai slabă creștere economică din ultimii 12 ani, cu un avans de doar 0,8%, exceptând anul pandemic 2020.
Numărul firmelor dizolvate a ajuns anul trecut la un record istoric, cu peste 46.000 de companii închise – un salt de 18% față de 2023, și de peste 12 ori mai mult decât în timpul crizei din 2008.
Concluzia experților: doar un parteneriat real între stat și mediul de afaceri, cu implicarea unor profesioniști bine pregătiți în viitorul executiv, poate aduce stabilitate și speranță pentru companiile românești.
