Acasă Economie România, singurul stat cu deficit bugetar care nu a trimis raportul de...

România, singurul stat cu deficit bugetar care nu a trimis raportul de progres la Bruxelles. Risc major de suspendare a fondurilor UE

1912
0

FISCAL. România a omis să transmită Comisiei Europene (CE) Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar, care trebuia depus până la 30 aprilie. Acest document este parte esențială a implementării planului fiscal pe 7 ani, iar absența sa plasează România într-o poziție unică: este singurul stat membru cu probleme bugetare care nu a îndeplinit această obligație.

Riscuri majore la nivel european

CE are programată pe 4 iunie o evaluare a stadiului în care se află statele membre în ceea ce privește reducerea deficitelor bugetare. România riscă suspendarea fondurilor europene, întrucât nu a respectat mai multe angajamente-cheie, inclusiv cel privind reforma fiscală.

Responsabilitatea Guvernului și lipsa de acțiune

Obligația de a transmite raportul revenea Ministerului Finanțelor, însă fostul Guvern a evitat asumarea măsurilor fiscale necesare înainte de alegerile prezidențiale din luna mai. Astfel, reforma fiscală – element central în raport – nu a fost implementată. România a înregistrat în 2023 cel mai mare deficit bugetar din UE: 9,3% din PIB conform standardului ESA, și este țara cu cea mai gravă situație bugetară din blocul comunitar.

România vs. restul Europei

Toate celelalte 26 de state membre UE, cu excepția Germaniei, și-au transmis planurile de progres. Singura excepție alături de România este Croația, însă aceasta are o situație fiscală stabilă, cu un deficit de doar 2,7% estimat pentru 2025. În contrast, pentru România, CE estimează un deficit de 8,6% din PIB și o creștere economică modestă, de doar 1,4%.

Reforma fiscală – angajament ignorat

Potrivit planului fiscal, reforma fiscală trebuia aprobată până la finalul lunii martie și să genereze venituri bugetare din aprilie 2025. Impactul estimat pentru ultimele 9 luni ale anului viitor este de 1,3% din PIB (aproximativ 25 miliarde de lei), iar pentru un an complet (2026), de 1,7% din PIB. Nerealizarea acestei reforme afectează grav și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întrucât cererea de plată numărul 4 depinde de includerea reformei.

Poziția Comisiei Europene și avertismentul oficial

Într-o conferință de presă, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a reiterat că reforma fiscală este un angajament ferm al României, asumat încă din 2021 prin PNRR și reconfirmat în cadrul planului fiscal multianual. CE consideră reforma drept esențială pentru stabilitatea bugetară și a avertizat că nerespectarea acesteia va avea consecințe directe asupra accesului la fondurile europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.