ÎNVĂȚĂMÂNT. Reforma propusă de ministrul Educației, Daniel David, a declanșat un val de nemulțumiri și discuții intense în învățământul preuniversitar. Anunțul privind introducerea unui nou sistem de evaluare a cadrelor didactice – o revizuire o dată la cinci ani – a fost primit cu îngrijorare, întrucât ar putea influența statutul de angajat pe durată nedeterminată al profesorilor titulari.
Definitivatul ar putea fi înlocuit cu licențierea didactică, iar cei care vor obține minimum nota 7 la acest examen nu vor mai fi nevoiți să susțină din nou titularizarea. În schimb, vor putea participa direct la concursurile de angajare organizate de unitățile de învățământ sau centrele de recrutare.
Pentru cadrele didactice care ani la rând au obținut note mari la titularizare, dar au rămas suplinitori din cauza lipsei posturilor titularizabile, măsura este binevenită. În baza noii proceduri, aceștia vor avea acces la posturi pe perioadă determinată, iar în funcție de evaluările anuale și de viabilitatea postului, vor putea deveni angajați pe termen nedeterminat. Acest sistem seamănă cu actualul mecanism al „titularizării în doi pași”.
Totuși, există și confuzii și îngrijorări. Unii titulari au reacționat vehement și au lansat o petiție online prin care cer demisia ministrului Daniel David.
Ce prevede raportul de reformă al Ministerului Educației?
Conform documentului intitulat „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu” (cunoscut ca Raportul QX), sistemul actual are câteva puncte forte – printre ele stabilitatea cadrelor didactice – dar și limitări majore, cum ar fi faptul că profesorii trebuie să repete titularizarea dacă nu prind un post viabil pe patru ani.
Raportul critică și faptul că pozițiile pe perioadă determinată nu reflectă calitatea actului educațional și nu pot fi transformate în angajamente permanente, chiar dacă profesorul respectiv performează.
Ce propune noua reformă?
Ministerul propune introducerea unui sistem de tip „tenure-track”, în care:
-Se organizează anual un examen național de licențiere didactică;
-Candidații care obțin cel puțin nota 7 primesc statutul de licențiat și pot ocupa posturi nedeterminate fără să repete examenul;
-Acești licențiați pot participa la concursuri de angajare organizate de școli sau de centrele regionale, după o metodologie stabilită de minister;
-Toate posturile libere – fie ele pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă completă sau parțială – vor fi anunțate public de către minister;
-Posturile tenure-track vor putea deveni permanente în funcție de performanța profesională și stabilitatea postului;
-Bugetarea noilor posturi neanunțate se va face doar în cazuri excepționale, cum ar fi pensionările sau alte ieșiri legale din sistem.
Această reformă marchează o schimbare profundă de paradigmă în modul de acces și evoluție în cariera didactică, dar generează incertitudini pentru mulți dintre actualii titulari.
