AGRICULTURĂ. Aproximativ 20% din suprafața agricolă a României nu are încă titluri de proprietate, ceea ce blochează orice plan de dezvoltare sau investiții în irigații, a avertizat marți Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, că România se confruntă cu o dublă problemă: seceta afectează peste 7,2 milioane de hectare, iar băltirile afectează alte 3,7 milioane, ceea ce impune construirea unui sistem de irigații cu rol dublu, atât pentru irigare, cât și pentru desecare.
„În anii ’90 aveam circa 3,2 milioane de hectare irigate. Astăzi, încercăm să reparăm ce s-a stricat după Revoluție. Fără comasarea terenurilor, fără un contract de arendă clar și fără titluri de proprietate, nu putem vorbi serios despre investiții în irigații sau dezvoltare rurală”, a subliniat Vasile în cadrul unui eveniment agricol.
Președintele LAPAR consideră că România nu ar trebui să aibă probleme legate de resursele de apă, întrucât rețeaua de canale și lacuri de acumulare creată până în 1990 — precum Vidraru sau Bicaz — ar putea asigura necesarul pentru terenurile afectate de secetă, în special cele din zonele riverane Dunării. Aceste infrastructuri aveau scopuri multiple: irigații, producție de energie regenerabilă și reglarea microclimatului.
„România era al treilea mare exportator de pește din Europa până în 1990. Aveam un sistem care funcționa, cu acumulări de apă făcute iarna, pentru a fi folosite vara. Acum nici nu mai vorbim despre acumulări”, a explicat el.
În opinia sa, relansarea sistemelor de irigații necesită o abordare legislativă coerentă, începând cu o lege a arendei care să permită amortizarea investițiilor pe termen lung și continuând cu reproiectarea infrastructurii în funcție de realitățile climatice actuale. În lipsa acestor reforme, fermierii sunt nevoiți să se bazeze pe puțuri de mare adâncime, singura sursă de apă disponibilă în multe cazuri.
Vasile a menționat și o posibilă alternativă de combatere a secetei — folosirea avionului pentru însămânțarea norilor, o tehnologie existentă încă din anii 1930. „România are un Departament pentru Intervenții Active în Agricultură. Tehnologia funcționează, dar trebuie aplicată cu responsabilitate, deoarece ploile generate artificial se pot descărca și la 10 kilometri distanță. Este o știință care nu trebuie lăsată pe mâna amatorilor”, a spus el, criticând lipsa specialiștilor din deciziile publice actuale.
În final, șeful LAPAR a afirmat că agricultura este singura ramură economică viabilă în prezent pentru România și ar trebui să stea la baza unui proces amplu de reindustrializare. El a pledat pentru revigorarea industriei prelucrătoare și siderurgice, subliniind că țări dezvoltate din Europa consideră în continuare siderurgia un sector strategic, cu o rentabilitate ridicată.
„Dacă nu avem oțel, nu putem produce nici utilaje agricole moderne, nici tehnologie. Să nu uităm: în 1953, Comunitatea Europeană a fost fondată pe baza pieței oțelului și a cărbunelui. România trebuie să revină la aceste fundamente economice solide”, a încheiat Nicu Vasile.
