ELECTORAL. Deși România trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere bugetar, legislația permite ca milioane de lei cheltuite în campaniile electorale să fie recuperate de candidați, inclusiv sumele provenite din donații. Situația creează un mecanism prin care contribuțiile private ajung, indirect, să fie acoperite din fonduri publice. În cazul lui Nicușor Dan, este vorba despre aproximativ 3,6 milioane de lei, cheltuiți în campania electorală și care pot fi ceruți înapoi, conform legii.
Deși pare greu de crezut, schema este perfect legală, fiind reglementată de Legea 334/2006, care stabilește că statul poate rambursa cheltuielile electorale, inclusiv cele provenite din donații, cu condiția respectării plafonului și a obținerii unui scor electoral minim. Rambursarea se face prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și este susținută din bugetul de stat. Cu alte cuvinte, chiar dacă banii nu provin inițial de la cetățean, tot acesta îi suportă în final.
„De la donație privată la rambursare publică”
Avocatul Adrian-Toni Neacșu atrage atenția că acest mecanism transformă donațiile într-un tip de „șpagă legală”, în contextul în care românilor li se cere sacrificiu financiar: „Ni se cere să îndurăm austeritatea, dar candidații își recuperează banii din fonduri publice. Nu contează că provin din donații, pentru că legea le consideră cheltuieli eligibile.”
Concret, potrivit articolului 28 din lege, candidații pot recupera inclusiv sumele donate, dacă îndeplinesc anumite condiții. Articolul 49 stabilește că decontarea se face din bugetul de stat, iar articolul 40(6) prevede că donațiile intră în acest circuit, dacă nu sunt restituite donatorului.
Cum funcționează în alte țări: reguli mai stricte, limite clare
În alte democrații consolidate, sistemele de rambursare sunt mai riguroase și evită ca aceste sume să devină beneficiu personal:
-Germania: Statul sprijină parțial partidele, dar cheltuielile sunt auditate strict și raportate în funcție de voturile obținute.
-Franța: Doar candidații care obțin peste 5% din voturi pot solicita rambursări, iar sumele sunt plafonate. Donațiile private nu pot deveni venit personal.
-SUA: Finanțarea este în mare parte privată, dar există reguli stricte de transparență, iar abuzurile se pedepsesc penal.
-Canada: Rambursările sunt parțiale, iar sumele necheltuite trebuie returnate sau donate unui partid.
În România, însă, lipsa unor reglementări clare privind destinația finală a donațiilor lasă loc unor practici discutabile. Excesul de fonduri poate ajunge chiar în buzunarul candidatului, cu toate că proveniența lor este privată, iar rambursarea este publică.
Într-o perioadă în care se cere populației să suporte noi taxe și restricții, faptul că un lider politic ar putea beneficia de milioane rambursate din fonduri publice, în baza unei legi permisive, ridică probleme de etică și responsabilitate.
Un fost expert al AEP, sub protecția anonimatului, rezumă dilema astfel: „Nu contează doar că este legal. Contează dacă este corect.”
