CLASAMENT. România deține cea mai mare pondere a economiei subterane din Uniunea Europeană, estimată la 13,1% din PIB în anul 2023. Deși această poziție este una defavorabilă, evoluția pe termen lung arată o îmbunătățire semnificativă: în anul 2000, economia subterană reprezenta aproape o treime din PIB, respectiv 31,3%, conform ultimelor date analizate de EY România, o companie specializată în consultanță, audit și fiscalitate.
În comparație cu alte state din Europa Centrală și de Est, România înregistrează cifre mai mari. Spre exemplu, Cehia are o economie subterană evaluată la doar 6,5% din PIB, una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
Majoritatea țărilor din regiune mențin o pondere a economiei nefiscalizate sub 10%, cu excepția Bulgariei, care raportează 10,5% din PIB, potrivit Ziarului Financiar. În Italia, unde trăiește o comunitate importantă de peste un milion de români, economia subterană reprezintă 7,8% din PIB, iar în Spania, cu peste 600.000 de români, această pondere este de 7,5%. Trendul însă este unul pozitiv pentru România: în 2013, economia subterană era evaluată la 19,5% din PIB, în 2019 scăzuse la 15,1%, iar în 2023 continuă să scadă.
România se confruntă totodată cu un deficit bugetar record, de 9,3% din PIB, conform datelor Eurostat, iar autoritățile analizează măsuri care să includă majorări de taxe pentru a echilibra situația fiscală.
