APĂRARE. România își consolidează flota de avioane de luptă F-16, urmând să atingă cel puțin 60 de aeronave funcționale până la sfârșitul anului 2025. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, după încheierea summitului NATO desfășurat la Haga.
Olanda transferă 18 aeronave pentru centrul de instruire NATO
Conform declarațiilor oficialului român, Olanda va pune la dispoziția României 18 avioane F-16, folosite în prezent pentru antrenamentele piloților NATO. Aeronavele vor intra în dotarea statului român la un preț redus, în urma semnării unui memorandum de înțelegere cu partea olandeză. Avioanele vor rămâne funcționale în cadrul centrului de instruire a piloților de la Fetești, parte a infrastructurii NATO.
„Voi semna cu ministrul Apărării din Olanda acordul pentru continuarea pregătirii în centrul dedicat avioanelor F-16. Cele 18 aeronave vor ajunge în România până la finalul anului și vor contribui la instruirea piloților din statele membre NATO”, a declarat Ionuț Moșteanu.
Flota F-16 a României – extindere accelerată
În prezent, România deține două escadrile F-16: una la Baza Aeriană Borcea și cealaltă la Câmpia Turzii. Acestea includ:
17 avioane achiziționate din Portugalia (în două etape: 2016–2017 și 2020–2021) 18 avioane cumpărate din Norvegia, ultimele două fiind recepționate în luna mai
Pe lângă aeronavele promise de Olanda, alte 14 avioane F-16 norvegiene sunt programate să ajungă în România până la finalul anului. Astfel, țara noastră va dispune în total de 67 de aeronave F-16, sporind semnificativ capacitatea de apărare aeriană.
Nicușor Dan: Marea Neagră rămâne o zonă-cheie pentru securitatea regională
La aceeași conferință, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat importanța Mării Negre în strategia de apărare a NATO. Acesta a menționat că Portul Constanța este un activ strategic major și a salutat sprijinul acordat de SUA și Comisia Europeană pentru inițiativele din regiune.
Declarații-cheie ale președintelui:
A subliniat importanța alegerilor din Republica Moldova, care vor avea loc la finalul anului. România este dispusă să sprijine alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, deși ar prefera anul 2032, în funcție de evoluția economică. A reafirmat importanța exploatărilor de gaze naturale în Marea Neagră, în contextul securității energetice. A menționat deschiderea Comisiei Europene de a exclude cheltuielile militare din calculul deficitului, dar a recunoscut că deficitul actual de 9% rămâne o provocare majoră. În ceea ce privește PNRR, președintele este optimist în privința absorbției celor 13,6 miliarde euro granturi, dar atrage atenția asupra riscului de a pierde o parte dintre împrumuturi.
Întâlniri bilaterale la nivel înalt
Pe parcursul summitului, Nicușor Dan a avut discuții cu mai mulți lideri importanți, printre care: președintele SUA, președintele Franței şi premierul britanic Cancelarul Germaniei.
Aceste întrevederi au vizat întărirea parteneriatelor strategice, inclusiv în domeniul militar și economic.
