POLITIC. Sub bagheta noului președinte Nicușor Dan, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avut prima reprezentație oficială în formula reîmprospătată. Ședința, întinsă pe mai bine de trei ore și jumătate, a reunit în același decor solemn de la Cotroceni un întreg alai de miniștri, șefi de servicii și consilieri care au bifat, în ordine strategică, toate subiectele demne de o țară aflată cu un ochi pe front și cu celălalt în subteranele salinei de la Praid.
De la Donbas la Praid, cu escală prin ANAF
Printre temele discutate, conflictul din Ucraina, planurile de participare la operațiuni militare externe, activitatea DNSC, dar și eterna evaziune fiscală – prezentată, cu aer grav, ca „amenințare la securitatea națională”. La pachet, și un moment de profunzime economică și salină: criza de la Salina Praid, transformată, în mod inspirat, într-o urgență (târzie) cu „implicații economice, sociale și de mediu”. Cine ar fi crezut că sarea poate ajunge temă CSAT?
În timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a făcut botezul strategic, Nicușor Dan pare că a pus pe hârtie toate temele „serioase” cu care să se poată poza responsabil. Mai puțin, se pare, ce arde cu adevărat în dezbaterea publică: alegerile reluate din decembrie 2024 și scandalul legat de interzicerea unor candidați.
Lulea (AUR), cu lupa pe desfășurător: „Președintele nu e onest”
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a ieșit la rampă și a spus ce nu s-a spus la Cotroceni. În opinia sa, lipsa oricărei discuții despre anularea alegerilor și restricționarea unor candidaturi arată că Nicușor Dan „nu se dovedește a fi un președinte onest”, mai ales că ignoră „peste 5 milioane de votanți” care au întrebări despre ce s-a întâmplat în decembrie. Iar CSAT-ul, în loc să ofere clarificări, preferă să tragă cu tunul pe antreprenorii români, sub pretextul evaziunii fiscale.
„Ținta e greșită”, spune Lulea, care acuză actuala putere că se ascunde în spatele instituțiilor de forță – invocând rolul SRI în combaterea evaziunii – în timp ce evită cu grație să taie din cheltuielile politice, numărul de parlamentari, bugetele de partid sau pozițiile de lux din administrație. Cu alte cuvinte, s-a ales din nou calea cea mai simplă: presiune pe cei mici, liniște pentru cei mari.
„30 de miliarde evaziune, 3 se pot aduna. Restul – propagandă”
Lulea aduce și un strop de realism fiscal: evaziunea e estimată la 10% din PIB – cam 30 de miliarde de euro –, dar real, statul poate colecta doar 3-4 miliarde. În schimb, tot discursul oficial se axează pe sancțiuni, nu pe reformă: bani mai puțini pentru burse, discuții despre impozitarea pensiilor, dar nicio vorbă de restructurare a aparatului politic.
În această ecuație, Nicuşor Dan joacă rolul liderului tehnocrat preocupat de securitate, dar surd la nemulțumirea publică și mut când vine vorba de scandalurile electorale. Iar CSAT-ul devine, în această formulă, mai degrabă o platformă de PR decât un organism care răspunde întrebărilor grele.
