POLITIC. În timpul unei discuții telefonice confidențiale care a avut loc pe 4 iulie, președintele american Donald Trump i-ar fi sugerat lui Volodimir Zelenski, liderul Ucrainei, să lanseze atacuri directe asupra orașelor cheie din Rusia, inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, potrivit unor surse apropiate situației, citate de Financial Times.
Această sugestie marchează o schimbare notabilă față de declarațiile anterioare ale lui Trump, care, în campania sa, a susținut că va pune capăt implicării Statelor Unite în conflictele externe. În cadrul apelului, Trump l-ar fi întrebat direct pe Zelenski: „Volodimir, poți lovi Moscova?… Dar Sankt Petersburg?” Președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, cu condiția ca SUA să livreze arme cu rază lungă de acțiune.
Frustrarea față de Putin și lipsa negocierilor
Sursele indică faptul că Trump și-a exprimat sprijinul față de ideea unor lovituri strategice în interiorul Rusiei, considerând că acest lucru ar putea forța Kremlinul să accepte negocieri de pace. Discuția cu Zelenski a venit la o zi după ce Trump a avut un apel telefonic cu Vladimir Putin, pe care l-ar fi catalogat drept „prost”.
Un oficial occidental, care a avut acces la informațiile privind conversația, a declarat că aceste propuneri reflectă o tendință tot mai pronunțată în rândul aliaților Ucrainei: dorința de a sprijini Kievul cu arme capabile să aducă războiul pe teritoriul rus.
Livrarea de armament prin intermediari
Ca urmare a convorbirii, săptămâna trecută ar fi avut loc la Roma o întâlnire între oficiali ucraineni, americani și reprezentanți NATO, în care s-a discutat posibilitatea livrării către Ucraina a unor sisteme de armament cu rază lungă. Soluția analizată ar presupune ca aceste arme să fie vândute unor aliați europeni, care ulterior le-ar putea transfera Ucrainei, ocolind astfel blocajele existente în Congresul american privind ajutorul militar direct.
Pe lista armelor solicitate de partea ucraineană s-ar fi aflat și rachetele Tomahawk, capabile să lovească ținte la peste 1.600 km distanță. Totuși, unele voci din administrația Trump ar avea rețineri, îngrijorate de lipsa de control a Ucrainei asupra modului în care ar putea fi utilizate aceste arme.
Anunțuri publice și tensiuni cu Moscova
Într-o întâlnire recentă în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a anunțat că SUA vor furniza Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot și rachete de interceptare, dar nu a menționat nimic despre arme cu capacitate ofensivă.
Trump a recunoscut deschis că este „foarte dezamăgit” de Putin, acuzându-l că a blocat orice tentativă de negociere. „Credeam că vom avea o înțelegere acum două luni”, a spus liderul de la Casa Albă.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat ironic la declarațiile lui Trump, scriind pe platforma X că „ultimatumul teatral” al acestuia nu a impresionat Moscova.
Rusia amenință cu represalii și revizuiește doctrina nucleară
În cadrul discuțiilor strategice s-a menționat și sistemul Atacms, deja folosit de Ucraina pentru a lovi ținte în teritoriile ocupate de Rusia și chiar în interiorul granițelor ruse, deși raza acestora — de aproximativ 300 km — nu este suficientă pentru a ajunge la Moscova sau Sankt Petersburg.
După utilizarea acestor rachete, Rusia a reacționat dur, testând racheta balistică Oreshnik și modificându-și doctrina nucleară. Noua strategie reduce pragul pentru utilizarea armelor nucleare, sugerând că Rusia ar putea lansa un prim atac împotriva unor state NATO — cum ar fi SUA, Regatul Unit sau Franța — dacă armele acestora sunt folosite împotriva sa.
Deși Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ucraina să nu folosească arme occidentale pentru a ataca adânc în Rusia, aceste restricții par să se atenueze treptat, arată încheierea analizei semnată de Financial Times.
