ORDINE PUBLICĂ. Planul anunțat de premierul Ilie Bolojan, care vizează reducerea numărului de polițiști locali, a declanșat o undă de șoc în rândul angajaților din sistemul de ordine publică. Deși măsura se aplică în principal structurilor din subordinea primăriilor, îngrijorarea s-a extins rapid și în rândul celor din Poliția Română, care se confruntă deja cu o lipsă acută de personal.
Premierul a propus diminuarea numărului de polițiști locali ca parte dintr-un pachet de măsuri de eficientizare economică. Dacă în prezent există un agent local la fiecare 1.000 de locuitori, propunerea ar reduce raportul la 1 la 1.500. Ideea a fost criticată de unele primării, dar și de liderii sindicali din domeniu.
Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), atrage atenția că un astfel de calcul este profund greșit, deoarece nu ține cont de realitățile din teren. Populația din București sau din Florești (Cluj), unde locuiesc zeci de mii de oameni nedeclarați oficial, nu poate fi comparată cu cea dintr-un sat liniștit din Maramureș. „Nu avem scheme de personal complete fără ore suplimentare”, subliniază Zlat.
El a dat exemplul comunei Dobroești, cu peste 24.000 de locuitori, unde lipsa de personal obligă polițiștii să presteze ore suplimentare constant. La Florești, deși populația e mai mare decât în municipii de județ precum Giurgiu sau Alexandria, abia după doi ani s-a aprobat o schemă de 20 de posturi.
Zlat atrage atenția asupra unei crize profunde: România are un deficit de aproximativ 50.000 de angajați în structurile M.A.I., dintre care jumătate sunt polițiști și polițiști de frontieră, iar cealaltă jumătate jandarmi și alte categorii. În acest context, reducerea personalului local ar putea avea efecte de domino în întregul sistem de ordine publică.
Mai mult, diferențele salariale între polițiștii locali și cei din Poliția Națională au generat tensiuni: în unele localități, agenții locali câștigă mai bine, deși atribuțiile și responsabilitățile lor sunt mult mai restrânse.
Un exemplu recent, petrecut în Caraș-Severin, scoate în evidență pericolul lipsei de personal: doi tineri polițiști au intervenit singuri într-un caz tensionat, fără sprijin rapid, din cauza distanței mari față de cea mai apropiată patrulă. „În unele zone, o singură patrulă deservește 30-60 de sate”, avertizează Zlat.
În plus, în multe localități nu poate fi asigurat nici măcar schimbul unu (tura de zi), iar la Poliția Rutieră sunt necesari cel puțin 10 agenți pentru a acoperi toate schimburile și zilele libere.
Cele mai mari deficite de personal sunt în zone precum Tulcea, Harghita, Constanța, dar și în mediul rural, unde posturile vacante rămân neocupate. Zlat avertizează că fără o strategie coerentă, siguranța cetățeanului va avea de suferit, iar polițiștii vor continua să fie supraîncărcați și slab sprijiniți.
