POLITIC. Departamentul de Stat al SUA a inclus în raportul său anual privind drepturile omului în România un capitol dedicat controverselor legate de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Documentul, publicat marți pe site-ul instituției, evidențiază faptul că măsura a fost considerată o ingerință politică majoră și o restrângere excesivă a libertății de exprimare în spațiul electoral.
Concret, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea votului din 24 noiembrie, invocând „numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale” care ar fi afectat transparența și corectitudinea campaniei. Potrivit raportului, hotărârea a fost criticată ca fiind de o gravitate fără precedent, vizând în special limitarea discursurilor politice incomode.
Curtea a susținut că scrutinul ar fi fost influențat de o campanie de dezinformare rusească pe rețelele sociale. Totuși, observatori independenți au afirmat că ar fi fost vorba, de fapt, despre o acțiune electorală coordonată de un partid politic românesc.
În aceeași analiză, Departamentul de Stat notează că, în 2024, România s-a confruntat cu probleme majore privind libertatea de exprimare, cazuri de antisemitism și acte de violență sau amenințări motivate de ură. Deși autoritățile au luat măsuri pentru sancționarea abuzurilor comise de funcționari, în anumite situații reacțiile au fost insuficiente, iar fenomenul impunității a persistat.
Acest raport anual este transmis Congresului SUA și include evaluări privind situația drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor în toate statele membre ONU și în țările care beneficiază de asistență americană, conform legislației din 1961 și 1974 privind ajutorul extern și comerțul.
