DEMOGRAFIC. În România, există comune întregi unde nașterile sunt extrem de rare. În localități precum Ceru-Băcăinți (Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (Hunedoara), în ultimii cinci ani au venit pe lume doar câte trei copii. În Bătrâna, cel mai prolific an a fost 1991, cu patru nașteri. De atunci, liniștea a înlocuit vocile celor mici.
Fenomenul nu este izolat. Zeci de comune au înregistrat între 2020 și 2024 mai puțin de 20 de copii. La nivel urban, municipii precum Orșova, Beiuș și Motru se numără printre cele mai „bătrâne”, iar orașele Urlați, Lipova și Videle conduc clasamentul natalității scăzute.
Recorduri negative
Conform Institutului Național de Statistică, în 2024 s-au înregistrat sub 150.000 de nașteri – cel mai mic număr de la 1930. În 1967, pe de altă parte, veneau pe lume 330.000 de copii.
„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub acest nivel”, avertizează demograful Vasile Ghețău.
Ocoliș – Apuseni: 20% populație pierdută în 10 ani
Comuna Ocoliș din Alba, formată din satele Lunca Largă, Ocoliș, Runc și Vidolm, a înregistrat o scădere a populației de la 616 locuitori în 2011 la 479 în 2021.
Ceru-Băcăinți (Alba): 3 copii în 5 ani
Comuna, alcătuită din 10 sate, are acum 227 de locuitori, jumătate față de acum un deceniu. Casele abandonate și pietrele din zonă au devenit simbolul declinului.
Râmeț (Alba): 7 nașteri în 5 ani
Comuna include 14 sate și are 426 de locuitori, față de 574 în 2011.
Bunila (Hunedoara): 5 nașteri în 5 ani
Comuna, cu cinci sate și aproximativ 500 de locuitori, a înregistrat în 2023 zero căsătorii și patru decese.
În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, cel mai mic număr din 1930. În 2022, s-au născut 170.000 de copii, iar în 2021 aproape 200.000.
Factorii declinului demografic
Peste 70% dintre cupluri nu își doresc momentan copii, invocând motive financiare și nesiguranța locului de muncă. Alte cauze includ:
-Stil de viață: femeile amână nașterea pentru studii și carieră.
-Lipsa locuințelor accesibile și aranjamentele de muncă flexibile.
-Instabilitate economică, care determină amânarea părințelui.
-Accesul mai bun la contracepție, oferind control asupra fertilității.
-Îmbătrânirea populației, cu rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire.
Moștenirea Decretului nr. 770
În 1966, Nicolae Ceaușescu a introdus Decretul nr. 770, care restricționa avortul și contracepția, generând abandon masiv de copii și o mortalitate feminină ridicată. Efectele sale încă influențează decizia românilor de a avea copii.
Paradoxul demografic
Alocațiile, stimulentele și veniturile nu influențează semnificativ natalitatea, doar beneficiul pentru creșterea copilului având un impact real. Creșterea PIB-ului și urbanizarea au dus la amânarea primului copil, scăzând astfel rata natalității.
Declinul demografic va avea consecințe majore: mai puțini profesori, reducerea afacerilor pentru materiale școlare și jucării, și presiuni economice asupra familiilor.
