TECH. Drone, roboți și inteligență artificială – acestea sunt armele viitorului, iar NATO le testează intens. În Portugalia s-a desfășurat cel mai mare exercițiu de acest tip din lume, cu peste 2.000 de militari implicați și sisteme aeriene, terestre și subacvatice puse la încercare. România, care nu deține drone de ultimă generație și nici nave noi, a participat doar cu 3 ofițeri observatori.
La exercițiu, mii de metri pătrați au fost transformați în terenuri de testare pentru simulatoare, drone autonome și centre de supraveghere. În timp ce războiul din Ucraina arată cât de rapid se transformă luptele într-o confruntare a roboților, NATO își dezvoltă propriile sisteme. Printre echipamentele prezentate s-au aflat drone terestre capabile să transporte muniție, să evacueze răniți și chiar să doboare drone aeriene, toate controlate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Jurnaliștii prezenți la fața locului, au relatat inclusiv despre prototipuri inovatoare: vehicule asemănătoare unor „câini-robot” cu autonomie de 10 km, capabile să detecteze mine antipersonal și să transmită imagini în timp real de pe front.
Un alt punct central al exercițiului îl reprezintă dezvoltarea dronelor navale, greu de depistat pe radar și aproape imposibil de neutralizat. Acestea pot fi folosite atât pentru supraveghere, cât și pentru atac, fiind încărcate cu explozibil, așa cum s-a văzut deja în războiul din Ucraina.
Ironia situației este că prima navă destinată lansării dronelor pentru Portugalia va fi construită la Galați, în timp ce România nu are nici măcar o flotă modernizată. Nava va putea opera simultan drone aeriene, de suprafață și subacvatice, după cum a declarat ofițerul portughez Tristao de Brito.
Comandantul Nuno Palmeiro Ribeiro a subliniat că NATO are multe de învățat din experiența Ucrainei, care, deși nu dispune de nave, a reușit să blocheze marina rusă folosind doar sisteme fără pilot. Totodată, după incidentul Nord Stream, NATO și-a intensificat pregătirile pentru a proteja infrastructura subacvatică, utilizând drone capabile să ajungă la peste 1.000 de metri adâncime.
Pentru România, participarea la exercițiu a avut un rol strict informativ: cei trei ofițeri trimiși de MApN au avut misiunea de a înțelege cum funcționează noile sisteme, urmând ca aceste cunoștințe să fie aplicate atunci când și Armata României va dispune de astfel de tehnologii.
