REFORMĂ. Un proiect inițiat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a stârnit numeroase controverse, după ce a propus modificarea criteriilor prin care localitățile din România sunt clasificate. Inițiativa ar permite unor comune precum Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni să devină municipii, în timp ce peste 150 de orașe mici riscă să fie retrogradate la rang de comună.
Potrivit propunerii, pragul minim de populație necesar pentru ca o localitate să primească statutul de municipiu ar urma să scadă de la 40.000 la 25.000 de locuitori. Această schimbare ar avantaja mai multe localități din județul Ilfov, dar ar penaliza alte orașe din țară care nu mai îndeplinesc condițiile de dezvoltare și populație prevăzute de lege.
Deși proiectul este prezentat drept o „reformă administrativă” menită să eficientizeze organizarea teritorială, mulți locuitori consideră că efectul principal va fi creșterea taxelor și impozitelor locale, fără beneficii reale. În Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni, oamenii se plâng că trăiesc în condiții precare: drumuri neasfaltate, rețele de canalizare incomplete și lipsa unui transport public eficient.
„Ni se cer taxe ca într-un oraș mare, dar trăim ca într-o comună. Să ne facă întâi infrastructură și școli, apoi să ne numească municipiu”, au declarat mai mulți locuitori, nemulțumiți că noul statut ar aduce doar costuri suplimentare, nu și servicii publice mai bune.
Pe lângă nemulțumirile legate de posibilele majorări de impozite, oamenii critică și lipsa de transparență. Deși proiectul este menționat de Ministerul Dezvoltării, forma oficială a acestuia nu a fost încă publicată pe site-ul instituției și nici supusă consultării publice.
Documentul urmează să fie analizat în Guvern și apoi trimis spre Parlament, însă există temeri că va fi adoptat fără o dezbatere reală și fără o evaluare a impactului asupra comunităților. În aceste condiții, pentru mulți cetățeni, „reforma” riscă să se transforme într-un nou motiv de nemulțumire: condiții de comună, dar taxe de oraș.
