FONDURI. România a avut șansa de a transforma aeroporturile regionale în puncte moderne și sigure de transport, cu ajutorul fondurilor europene. Însă, în loc de dezvoltare strategică, țara s-a confruntat cu proiecte întârziate, investiții supradimensionate și lipsă de viziune pe termen lung.
În 2025, aproximativ 24 de milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România, iar traficul este în continuă creștere. Totuși, sute de milioane de euro alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare nu au fost utilizate eficient.
Proiecte începute târziu și fonduri pierdute
Treisprezece aeroporturi românești au depus proiecte pentru finanțare europeană în perioada 2014–2020. Însă ghidurile de finanțare elaborate târziu și lipsa unei strategii unitare au făcut ca multe dintre proiecte să nu fie finalizate la timp. O parte din bani s-au pierdut, iar pentru a evita returnarea fondurilor către Uniunea Europeană, Guvernul a fost nevoit să intervină din fondul de rezervă.
În 2025, unele lucrări sunt încă în desfășurare, deși termenul inițial de finalizare a expirat cu ani în urmă.
Cazul Maramureș: lucrări întârziate și costuri uriașe
La Aeroportul Internațional Maramureș, lucrările trebuiau să fie finalizate până la finalul anului 2023. Directorul instituției, Dorin Buda, explică faptul că ghidul de finanțare a fost publicat abia în noiembrie 2020, ceea ce a întârziat pregătirea documentației și derularea proiectului.
Din valoarea totală de 213 milioane de lei, aeroportul a reușit să atragă doar 109 milioane, restul fiind acoperit ulterior din credite și fonduri guvernamentale.
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a recunoscut că licitațiile și execuția au fost gestionate greoi, iar dimensiunea proiectului a fost exagerată față de nevoile reale ale județului. Pentru a finaliza lucrările, instituția a contractat un credit de 60 de milioane de lei, cu rate anuale de peste 12 milioane.
„A fost o investiție foarte mare, nu foarte bine administrată, iar acum plătim prețul întârzierilor”, a declarat Zetea.
Intervenția Guvernului: fondul de rezervă, „colac de salvare”
În luna mai 2025, la solicitarea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, patru aeroporturi au primit peste jumătate de miliard de lei din fondul de urgență al Guvernului, pentru a evita pierderea finanțărilor europene.
„Fără sprijinul Guvernului, am fi pierdut complet investițiile. Acești bani au salvat proiecte care riscau să rămână neterminate”, a declarat Gabriel Zetea.
Satu Mare: lecții neînvățate și litigii costisitoare
La doar 60 km distanță, Aeroportul Satu Mare s-a confruntat cu probleme similare. Contractele de finanțare și execuție au fost semnate abia în februarie 2023, lăsând un termen imposibil de respectat pentru lucrările eligibile din bani europeni.
„A fost un efort uriaș și un termen imposibil. S-a sperat într-o derogare care nu a mai venit”, a spus Mihai Pătrașcu, directorul aeroportului.
Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Csaba Pataki, a confirmat că proiectul a fost finanțat parțial din fondul de rezervă, cu peste 51 de milioane de lei, și a criticat lipsa de coordonare la nivel național:
„Am repetat aceleași greșeli. Dacă intervențiile s-ar fi făcut la timp, nu am fi ajuns în litigii cu constructorii.”
Investiții redundante și competiție între aeroporturi
Proximitatea dintre aeroporturile din Baia Mare și Satu Mare a generat o competiție nesustenabilă. Deși se află la doar 60 km distanță, ambele au primit fonduri pentru terminale noi, deși un proiect comun ar fi fost mai eficient.
„Practic, ne canibalizăm pasagerii și împărțim banii publici în două proiecte aproape identice”, a explicat Dorin Buda.
Mihai Pătrașcu a mers chiar mai departe, propunând construirea unui aeroport comun, amplasat strategic între cele două județe, o idee respinsă din motive administrative și politice.
O problemă națională
Situația din nord-vestul țării nu este singulară. Mai multe aeroporturi din România se confruntă cu pierderi financiare și subvenții masive.
De exemplu, Aeroportul Arad, modernizat cu peste 10 milioane de euro fonduri europene, nu a reușit să reia curse regulate, fiind eclipsat de proximitatea aeroporturilor din Timișoara, Oradea și chiar Ungaria.
România a avut la dispoziție resurse generoase pentru dezvoltarea infrastructurii aeriene, însă întârzierile administrative, lipsa planificării și orgoliile locale au făcut ca multe proiecte să decoleze cu greu, sau deloc.
Aeroporturile moderne promise s-au transformat, în multe cazuri, în povara financiară a administrațiilor locale, iar pasagerii încă așteaptă confortul și eficiența promise.
