ECONOMIC. Inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare a românilor, transformând fiecare leu într-o valoare tot mai mică. Dacă în august salariul mediu net a fost de 5.387 lei, adică 64.644 lei pe an, o inflație de 10% înseamnă o pierdere de 6.464 lei anual, echivalentul unui salariu lunar întreg și încă ceva. Practic, un an de muncă valorează tot mai puțin de la o lună la alta.
Miercuri, Banca Națională a României (BNR) va publica un nou Raport asupra inflației, document care ar putea confirma că scumpirile nu se vor opri prea curând.
Guvernatorul Mugur Isărescu și echipa sa se află „între ciocan și nicovală”: o creștere a dobânzii-cheie ar încetini economia, iar o reducere a ei ar alimenta inflația. Indiferent de decizie, o parte din populație va resimți efectele.
Cei săraci pierd cel mai mult
Inflația lovește mai dur persoanele cu venituri mici, care cheltuiesc cea mai mare parte a bugetului pe alimente și utilități. Pentru cei cu salarii mari, efectele sunt mai ușor de gestionat, pot renunța la câteva ieșiri sau vacanțe. În schimb, familiile cu venituri reduse sunt nevoite uneori să taie din cheltuielile pentru mâncare.
În termeni economici, inflația este considerată „o taxă pe sărăcie”, afectând mai grav pe cei vulnerabili.
Cum se măsoară inflația și de ce o iubesc guvernele
În Statele Unite, inflația este măsurată prin doi indicatori: CPI (Indicele prețurilor de consum) și PCE (Cheltuielile de consum personal). Primul arată cât costă coșul lunar de produse al americanului de rând, iar al doilea include și cheltuielile acoperite de asigurări sau beneficii guvernamentale.
„Guvernele iubesc inflația. De asta evităm zona euro, unde nu putem nici genera inflație, nici tipări bani”, a explicat Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Prețurile în creștere pot destabiliza economiile, eroda clasa de mijloc și face imposibilă planificarea bugetelor de afaceri.
De exemplu, un producător care își scumpește merele de la 1 la 1,05 lei/kg își poate achita mai repede datoria la bancă, dar contribuie la inflație. În același timp, banca primește ratele lunare în bani devalorizați, iar deponenții pierd și ei, văzând cum economiile lor valorează tot mai puțin.
Inflația, diferită pentru fiecare categorie socială
Un pensionar simte o inflație mai mare decât o arată statisticile. Când indicele prețurilor de consum (IPC) creștea cu 5,3%, pensionarii o resimțeau la peste 8%, în timp ce pentru cei cu venituri de peste 6.000 de lei lunar, inflația reală era în jur de 4%.
Totul depinde, cum spun economiștii, „de care parte a ușii te afli”.
Ce urmează
În ultimul său raport, BNR estima o inflație de aproape 9% la finalul anului 2025. Miercuri, 12 noiembrie, instituția își va actualiza prognoza, urmând să vedem dacă trendul scumpirilor se menține sau se accentuează.
