REFORMĂ. Premierul Ilie Bolojan a discutat vineri despre situația economică a României, planurile de reformă ale Fiscului, precum și despre prioritățile legate de Legea bugetului pe 2026. Șeful Guvernului a oferit detalii și despre alegerile din București, relațiile din coaliția de guvernare și despre măsurile privind apărarea națională, pe fondul conflictului din Ucraina.
Percepția românilor despre direcția țării
Întrebat despre sondajul care arată că aproape trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, premierul a explicat că această percepție persistă de ani buni și este alimentată de măsurile din ultimele luni: tăieri de sporuri, majorări de taxe și efecte asupra puterii de cumpărare.
Bolojan afirmă că obiectivul Guvernului este să accelereze revenirea economică începând cu anul viitor.
Situația finanțelor publice
Premierul a subliniat că România plătește dobânzi foarte mari, de peste 11–12 miliarde de euro anual, adică aproape 3% din PIB.
Pentru a reduce presiunea pe deficit, Guvernul vizează:
-creșterea încasărilor fiscale, fără noi taxe;
-reducerea cheltuielilor publice și eliminarea risipei;
-accelerarea absorbției fondurilor europene, inclusiv peste 10 miliarde de euro din PNRR anul viitor.
Totodată, peste 800 de milioane de euro sunt blocate din cererea de plată numărul 3, din cauza problemelor privind:
– guvernanța companiilor de stat,
– operaționalizarea AMEPIP,
– reforma pensiilor magistraților.
Pensiile magistraților – un jalon critic din PNRR
Bolojan a subliniat că reforma pensiilor magistraților nu depinde exclusiv de Guvern.
Propunerea Executivului prevede:
pensii limitate la 70% din ultimul salariu net, o perioadă de tranziție de 10 ani, vârsta de pensionare apropiată de 65 de ani, cu penalizări pentru ieșirile anticipate.
Proiectul va fi repus în dezbatere publică săptămâna viitoare, pentru ca CSM să emită un aviz într-un termen rezonabil. Premierul insistă ca reforma să fie închisă „până marți”, pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR.
Companiile de stat – restructurare și lichidări
Premierul a declarat că aproape 50 de companii de stat nu au conduceri numite conform regulilor europene. Pentru societățile cu pierderi masive, Guvernul pregătește lichidarea acestora, iar lista finală va fi anunțată săptămâna viitoare.
Un exemplu menționat direct de premier este CFR Marfă, care va fi inclusă în procedura de lichidare.
Reducerea cheltuielilor din administrație
Coaliția a stabilit un plan ce include:
-reducerea cu 10% a fondului de salarii din administrația centrală;
-stabilirea numărului de angajați în funcție de populația localităților;
-restructurări graduale în administrațiile locale, începând cu 1 ianuarie.
Situații specifice, precum cele din educație sau sănătate, vor fi tratate separat. Premierul a criticat așteptările nerealiste create politic în ultimii ani.
Apărare, buget și programul SAFE
Guvernul va aloca un buget puțin mai mare pentru apărare în 2026, în limitele sustenabile pentru România.
Negocierile pentru accesarea programului SAFE, care poate aduce până la 17 miliarde de euro, sunt în desfășurare. România colaborează cu parteneri externi, inclusiv cu Ucraina, pentru achiziții militare, mai ales în domeniul dronelelor.
Până pe 24 noiembrie, Guvernul vrea aprobarea proiectului în CSAT.
Combaterea războiului hibrid
Bolojan susține că CNA trebuie să primească fondurile necesare pentru modernizare, iar fiecare minister va avea obligația să prevadă măsuri împotriva dezinformării în bugetul pe 2026. Premierul subliniază că încrederea populației se câștigă prin acțiuni concrete.
Alegeri în București și reorganizarea PNL
Premierul spune că PNL l-a propus „pe cel mai bun candidat” pentru Primăria Capitalei, pe Ciprian Ciucu.
El recomandă prudență în interpretarea sondajelor și afirmă că bucureștenii vor vota în cunoștință de cauză.
Privind numirea șefului AEP, premierul afirmă că va fi propus un profesionist, decizia depinzând de partidele din coaliție.
Relația cu PSD și continuitatea mandatului
Bolojan afirmă că va rămâne în funcția de premier „atât timp cât poate face ceva”, iar discuțiile din coaliție indică dorința partidelor de a continua colaborarea până în 2027.
Transparența privind contractele cu presa
Întrebat despre cheltuielile PNL cu presa, premierul a spus că poate răspunde doar pentru propriile mandate, nu pentru contractele semnate în trecut.
