PETROL. Venezuela se află pe primul loc la nivel mondial în privința rezervelor dovedite de petrol, cu aproximativ 303 miliarde de barili de țiței recuperabil. Pe poziția a doua se situează Arabia Saudită, care dispune de circa 267 de miliarde de barili, potrivit datelor publicate de World Population Review, pe baza estimărilor Energy Information Administration (EIA) și ale altor instituții internaționale de profil.
Prin „rezerve dovedite” se înțelege cantitatea de petrol care poate fi extrasă și procesată în condițiile tehnologice și economice actuale. Deși conduce detașat acest clasament, Venezuela se confruntă cu dificultăți serioase în exploatarea resurselor, din cauza infrastructurii degradate și a faptului că o mare parte din țiței este petrol greu extra-greu, dificil și costisitor de extras.
În schimb, Arabia Saudită beneficiază de rezerve mai accesibile și de o calitate superioară, ceea ce o menține printre principalii actori ai pieței energetice globale.
Pe lângă petrol, Venezuela dispune și de alte resurse naturale importante. Țara are rezerve semnificative de gaze naturale, estimate la peste 5.000 de miliarde de metri cubi, precum și bogății minerale precum aur, diamante, coltan, fier, cupru, bauxită, mangan și cantități mai reduse de uraniu. La acestea se adaugă vastele păduri tropicale din zona Amazonului venezuelean, care acoperă o parte considerabilă a teritoriului.
În trecut, Statele Unite au fost unul dintre cei mai mari importatori de petrol venezuelean. Înainte de 2019, importurile depășeau frecvent 500.000 de barili pe zi, în special petrol greu, compatibil cu anumite rafinării americane. Situația s-a schimbat radical odată cu sancțiunile impuse de administrația Trump în perioada 2017–2019, care au blocat aproape complet aceste livrări, reducând exporturile către SUA la niveluri nesemnificative.
Tensiunile au atins un nou nivel la începutul lunii ianuarie 2026, când explozii puternice și zboruri militare la joasă altitudine au fost raportate în Caracas și în statele Miranda, Aragua și La Guaira. Donald Trump a anunțat că forțele americane au lansat un atac militar de amploare asupra Venezuelei, susținând că Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați și evacuați din țară.
Anterior capturării, Maduro a acuzat SUA că urmăresc controlul asupra resurselor naturale ale țării, în special petrolul. Guvernul de la Caracas a instituit imediat starea de urgență națională, mobilizând armata și populația. Într-un comunicat oficial, autoritățile au invocat articolul 51 din Carta ONU, afirmând dreptul legitim la autoapărare.
Ambasada Venezuelei în Rusia a acuzat Statele Unite de încălcarea gravă a Cartei Organizației Națiunilor Unite, susținând că acțiunile militare vizează direct bogățiile naturale ale țării. Criza are loc într-un moment extrem de fragil pentru populație, în condițiile în care resursele uriașe nu se reflectă în nivelul de trai.
Potrivit unui reportaj BBC din noiembrie 2025, pentru mulți venezueleni preocuparea principală nu este un posibil conflict militar, ci supraviețuirea zilnică. „Ceea ce ne îngrijorează cu adevărat este creșterea dolarului”, spunea Alejandro Orellano. Un alt locuitor din Caracas arăta tarabele aproape goale din piețe.
Situația economică riscă să ducă la foamete, pe fondul prăbușirii monedei naționale. Bolívarul a pierdut aproximativ 80% din valoare într-un singur an, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) estima o inflație de 548% în 2025, cu o posibilă creștere la 629% în 2026, cea mai mare din America Latină.
Un kilogram de pui ajunge să coste de patru ori salariul minim lunar, iar ajutoarele acordate de stat nu acoperă nici măcar strictul necesar. „Nu ne facem provizii pentru război, nu avem bani nici pentru mâncare”, spunea o pensionară de 74 de ani, subliniind drama cotidiană a unei țări extrem de bogate, dar profund afectate de crize economice și geopolitice.
