POLITIC. Administrația Donald Trump pregătește o mutare geopolitică majoră care vizează Groenlanda, potrivit unei analize publicate de The Economist. Strategia ar avea două etape clare: obținerea independenței Groenlandei față de Danemarca și, ulterior, încheierea unui acord direct cu Statele Unite, similar celor semnate de Washington cu unele state insulare din Pacific.
Contextul a generat reacții rapide la Copenhaga, unde Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului Danemarcei s-a reunit marți într-o ședință extraordinară, după declarațiile repetate ale oficialilor americani privind intenția ca Groenlanda să ajungă sub influența directă a SUA.
Ultima intervenție publică a lui Donald Trump pe acest subiect a avut loc pe 4 ianuarie, la bordul Air Force One, când a declarat reporterilor: „Avem nevoie de Groenlanda din perspectiva securității naționale”. Afirmația a alimentat speculațiile europene privind o posibilă anexare, un scenariu considerat greu de acceptat, având în vedere că Groenlanda se află sub protecția Regatului Danemarcei, stat membru NATO și aliat strategic al SUA.
Potrivit The Economist, administrația Trump urmărește schimbarea statutului insulei până la finalul mandatului. Strategia ar presupune, pe de o parte, stimularea mișcării de independență din Groenlanda și accentuarea tensiunilor cu Danemarca, iar pe de altă parte, negocierea unei înțelegeri directe cu autoritățile groenlandeze, ocolind complet guvernul de la Copenhaga.
Primul obiectiv este desprinderea Groenlandei de Danemarca. Insula, cu aproximativ 56.000 de locuitori, beneficiază din 2009 de un statut de autonomie extinsă, având control asupra resurselor naturale și politicilor interne, în timp ce Danemarca gestionează apărarea și politica externă. În ultimele luni, oficiali americani au sugerat public că Danemarca ar fi neglijat interesele groenlandezilor. În martie 2025, vicepreședintele J.D. Vance a criticat deschis autoritățile daneze și a lăsat să se înțeleagă că SUA ar putea discuta direct cu populația locală. Ulterior, Donald Trump l-a desemnat pe Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana, ca trimis special în Groenlanda, gest interpretat ca o recunoaștere implicită a insulei ca actor separat de Danemarca.
Publicația britanică mai notează că CIA și Agenția Națională de Securitate ar fi intensificat monitorizarea mișcărilor politice din Groenlanda, pentru a identifica susținători ai apropierii de SUA. Guvernul danez a convocat de mai multe ori diplomați americani, pe fondul acuzațiilor de spionaj și campanii de influență, iar serviciile de informații militare ale Danemarcei au inclus Statele Unite în evaluările recente de risc.
Al doilea pas al strategiei ar fi propunerea unui acord de tip Compact of Free Association, un model utilizat de Washington în relația cu Insulele Marshall, Statele Federate ale Microneziei și Palau. Astfel de acorduri permit forțelor armate americane libertate totală de operare, eliminarea taxelor vamale și acordarea de sprijin financiar, fără ca teritoriile respective să devină oficial parte a SUA. Donald Trump a comparat în repetate rânduri această perspectivă cu o mare tranzacție economică, promițând beneficii financiare semnificative pentru groenlandezi.
Autoritățile daneze susțin însă că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, iar Pentagonul dispune de o libertate operațională considerabilă. Orice extindere majoră a prezenței militare ar necesita, totuși, acordul Danemarcei. Deși oficialii americani au încercat să inițieze discuții directe cu guvernul groenlandez, aceste demersuri au fost refuzate.
Reacția de la Nuuk nu a întârziat. Premierul Jens Frederik Nielssen a transmis un mesaj dur, afirmând: „Gata, ajunge! Retorica imediată și repetată din partea Statelor Unite este complet și absolut inacceptabilă”. În Europa, tot mai mulți lideri avertizează că o eventuală anexare a Groenlandei ar putea zdruncina grav NATO și echilibrul alianței euro-atlantice. Franța, Polonia și Finlanda și-au exprimat sprijinul ferm pentru Danemarca, iar premierul polonez Donald Tusk a avertizat public: „Toți pentru unu, unul pentru toți, altfel suntem terminați”.
