DOCTORAT. Profesorul universitar Horea Bădău continuă seria afirmațiilor critice la adresa doctoratului lui Nicușor Dan, susținând că în spațiul public este întreținută o confuzie deliberată legată de legătura acestuia cu Sorbona. Într-o nouă postare pe Facebook, Bădău afirmă că diploma de doctor indică o instituție aflată într-o suburbie a Parisului, nu celebra universitate din centrul capitalei franceze.
Potrivit profesorului, pe documentul oficial ar figura denumirea Université de Villetaneuse, localitate situată la aproximativ zece kilometri nord de Paris, în departamentul Seine-Saint-Denis, zonă cunoscută pentru problemele sale sociale. În opinia lui Bădău, asocierea acestui doctorat cu Sorbona ar fi nefondată.
Afirmațiile vin în contextul în care ActiveNews a relatat anterior că Horea Bădău, profesor de jurnalism stabilit la Paris, contestă parcursul universitar prezentat public de Nicușor Dan. Acesta susține că verifică inclusiv posibilitatea ca teza de doctorat să fie plagiată.
Într-o intervenție anterioară, profesorul a declarat că analiza preliminară a tezei ar indica probleme grave de citare. „În 17 pagini din primele 20 analizate, dintr-un total de 33 de pagini de teorie, nu este citat niciun autor, deși bibliografia capitolului include 16 autori. Definiții întregi sunt preluate fără indicarea sursei”, a susținut Horea Bădău.
În cea mai recentă postare, acesta abordează și argumentul des invocat potrivit căruia Sorbona s-ar fi fragmentat în mai multe universități în urma reformei din 1968, ceea ce ar justifica asocierea Universității Paris 13 cu brandul Sorbona. Bădău respinge această interpretare și oferă o contextualizare istorică.
„Sorbona s-a reorganizat în 1968, dar nu a dispărut. A rămas în centrul Parisului, în arondismentele 1–4. Universitățile din afara Parisului propriu-zis, precum Paris 11 sau Paris 13, au pierdut dreptul de a folosi numele Sorbona, pentru că nivelul lor academic era inferior”, afirmă profesorul.
Acesta precizează că instituțiile centrale care au păstrat denumirea Sorbona sunt Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Université Paris 3 Sorbonne Nouvelle și Université Paris 4 Paris-Sorbonne. În schimb, universitățile din zonele periferice ar fi fost reafiliate abia în 2020, mult după anul 1998, când Nicușor Dan și-ar fi susținut doctoratul.
„Pe diploma lui Nicușor Dan scrie clar Université de Villetaneuse. Vorbim despre o localitate de 12.500 de locuitori, cu primar și administrație locală, nu despre Sorbona din centrul Parisului. Acolo și-a făcut doctoratul. Nicio Sorbonă”, conchide Horea Bădău.
Potrivit unei analize publicate de Adevarsicuraj.ro, sunt semnalate mai multe nereguli majore legate de diploma de doctor a lui Nicușor Dan, care ar pune sub semnul întrebării atât validitatea academică, cât și efectele legale ale acesteia.
Prima problemă invocată este lipsa licenței, situație care, conform autorului materialului, ar face ca diploma de doctor să fie nulă din start.
În al doilea rând, se susține că doctoratul ar fi fost obținut într-un I.U.T. (Institut Universitaire de Technologie), o formă de învățământ tehnologic, practică și postliceală, situată între liceu și facultate. La momentul respectiv, aceste institute aveau o durată de doi ani, accent pe lucrări practice, puține cursuri magistrale și nu aveau dreptul de a organiza programe de master. Autorul compară I.U.T.-ul cu vechile școli de subingineri din România. În plus, pe diplomă ar exista o secțiune blurată, marcată cu asterisc, referitoare la tipul diplomei, ceea ce ridică suspiciunea că ar fi vorba despre un doctorat tehnologic, nu unul universitar clasic.
A treia neregulă vizează Atestatul de echivalare din anul 2000, unde se precizează că diploma este recunoscută doar pentru „instituții similare”. Conform materialului, în România nu există instituții echivalente cu I.U.T.-urile din Franța. Cu toate acestea, Nicușor Dan ar fi fost angajat la Institutul de Cercetare în Matematică al Academiei Române, deși deținea, în această interpretare, o diplomă de doctorat tehnologic. Autorul afirmă că acest lucru ar explica lipsa performanței academice, menționând că ar fi publicat un singur articol de cercetare în 17 ani, deși norma minimă era de patru articole anual. Totodată, se mai susține că situația sa academică la Facultatea de Matematică ar fi rămas neclarificată timp de 18 ani, până la apariția unui presupus atestat fals de echivalare a studiilor de la Paris 11, document pentru care ar urma să răspundă Ministerul Educației.
Un alt aspect semnalat este angajarea sa, în anul 2008, ca cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, fapt confirmat printr-un răspuns oficial oferit în baza Legii 544/2001. Problema indicată este că diploma de doctor, obținută în 1998, fusese echivalată în România abia în 2000, ceea ce ar însemna că, timp de doi ani, salariul ar fi fost încasat pe baza unei diplome nerecunoscute oficial.
Materialul susține că, pe baza acestei diplome, Nicușor Dan ar fi beneficiat de sporul de doctorat, estimat între 10-15% din salariu, până în prezent. Autorul consideră că acest fapt ar constitui o infracțiune, care nu ar fi prescrisă, întrucât, în lipsa unei licențe valide, diploma de doctor nu poate produce efecte juridice.
În încheiere, AdevărșiCuraj.ro subliniază că Nicușor Dan nu și-a obținut doctoratul la Sorbona, lucru menționat explicit inclusiv în Atestatul de echivalare, contrar afirmațiilor vehiculate în spațiul public.
