MILITAR. Planuri analizate de publicația The Guardian arată că Administrația Trump intenționează să ridice în Gaza o amplă bază militară, cu o capacitate de aproximativ 5.000 de persoane, pe un teren de peste 140 de hectare. Proiectul ar urma să funcționeze ca punct operațional pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare, structură militară multinațională creată în cadrul nou-înființatului Consiliu pentru Pace.
Această entitate ar urma să administreze teritoriul Gaza și este condusă de Donald Trump, avându-l printre coordonatori pe Jared Kushner. Conform documentelor de achiziții, construcția bazei ar urma să fie realizată în etape, până la atingerea unei suprafețe de aproximativ 1.400 pe 1.100 de metri.
Complexul militar ar include 26 de turnuri blindate de observație montate pe platforme mobile, un poligon pentru arme de calibru mic, depozite pentru echipamente, buncăre și infrastructură defensivă extinsă. Întreg perimetrul ar fi delimitat cu sârmă ghimpată. Zona aleasă se află în sudul Gazei, într-un spațiu arid afectat de distrugerile provocate de bombardamentele israeliene din ultimii ani.
Surse apropiate procesului susțin că mai multe companii internaționale de construcții cu experiență în zone de conflict au fost deja invitate să inspecteze amplasamentul. Documentația ar fi fost emisă de Consiliul pentru Pace, cu sprijinul unor oficiali americani specializați în proceduri de achiziții.
Potrivit planurilor, baza va include o rețea de buncăre de 6 pe 4 metri, cu o înălțime de 2,5 metri, echipate cu sisteme complexe de ventilație pentru protecția militarilor. Contractantul va trebui să efectueze studii geofizice pentru identificarea eventualelor tuneluri sau cavități subterane, o referire indirectă la infrastructura subterană dezvoltată de Hamas. Documentul menționează și un protocol privind descoperirea eventualelor rămășițe umane sau artefacte culturale, lucrările urmând să fie suspendate imediat în astfel de situații.
În paralel, Consiliul de Securitate al ONU a autorizat formarea temporară a acestei Forțe Internaționale de Stabilizare, care ar avea misiunea de a asigura securitatea frontierelor Gazei, de a proteja civilii și de a sprijini instruirea unor forțe de poliție palestiniene verificate. Nu sunt însă clarificate regulile de angajare în eventualitatea reluării ostilităților, nici rolul exact al forței în dezarmarea Hamas, condiție invocată de Israel pentru continuarea reconstrucției.
Guvernul Indoneziei și-ar fi exprimat disponibilitatea de a trimite până la 8.000 de militari, iar liderul de la Jakarta s-ar fi numărat printre participanții la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace desfășurată la Washington DC.
Deși peste 20 de state ar fi aderat la această structură, o parte semnificativă a comunității internaționale nu s-a alăturat inițiativei. Unii experți contestă arhitectura juridică și financiară a Consiliului pentru Pace, susținând că statutul său, deși aprobat de ONU, ar oferi conducerii americane control extins.
Un oficial al administrației americane a refuzat să comenteze conținutul documentelor apărute în presă, reiterând poziția potrivit căreia nu vor exista trupe americane desfășurate la sol.
