ENERGIE. Hidroenergia și gazele naturale au fost miercuri principalele surse de electricitate din România, cu ponderi de 23,43% și, respectiv, 19,9% din producția totală, potrivit datelor publicate de Transelectrica, operatorul național de transport al energiei.
Producția națională de electricitate
La ora 13:47, producția totală de energie din România era de 8.066 MW, distribuită astfel:
-Hidroenergia: 1.889 MW (23,43%), în principal generată de Hidroelectrica.
-Gaze naturale și hidrocarburi: 1.607 MW (19,9%), incluzând termocentrala pe gaze Petrom de la Brazi și CET-urile marilor orașe.
-Energie termică: 1.338 MW (16,59%).
-Energie eoliană: 1.330 MW (16,49%).
-Energie nucleară: 1.105 MW (13,7%), provenind de la centralele Nuclearelectrica de la Cernavodă.
-Energie solară: 724 MW (8,98%).
-Cărbune: 62 MW, produse de Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Valea Jiului.
-Biomasă: 11 MW (0,77%).
-Instalații de stocare: 11 MW (0,14%).
Prețurile energiei rămân ridicate
Chiar și așa, prețul electricității în România este semnificativ mai mare decât în alte țări europene. Conform EuEnergy, prețul pentru ziua următoare era miercuri de 73 euro/MWh, mai mult decât dublu față de Franța (30 euro/MWh) și aproape triplu față de Spania (21 euro/MWh). Spre comparație, Germania (109 euro/MWh), Italia (112 euro/MWh), Polonia (131 euro/MWh), Suedia (128 euro/MWh) și Finlanda (130 euro/MWh) înregistrează valori și mai mari.
Diferențele se explică prin structura energetică: Franța are o flotă nucleară vastă, Spania mizează pe energie regenerabilă, în timp ce România a închis termocentrale pe cărbune fără a le înlocui, devenind astfel importator net de energie.
Cauze ale prețurilor mari
Creșterea costurilor energiei se datorează mai multor factori:
-Închiderea termocentralelor pe cărbune fără investiții compensatorii.
-Lipsa interconexiunilor cu Austria și Ungaria, care limitează importurile ieftine.
-Impactul războiului din Ucraina asupra infrastructurii și necesitatea de a suplini deficitul din importuri.
În perioada următoare, vor fi puse în funcțiune noi capacități energetice, precum termocentralele de la Iernut și Mintia, dar și noi centrale pe gaze la Complexul Energetic Oltenia.
Situația gazelor naturale
România consuma miercuri 59,3 milioane m³ de gaze, din care:
-Producție internă: 23,5 milioane m³
-Din depozite: 18,6 milioane m³
-Importuri: 17,2 milioane m³
Depozitele subterane de gaze sunt umplute în proporție de 41,23%, peste media europeană (33,02%). În regiune, Bulgaria are 46,38%, Polonia 55,94%, iar Franța 23,56%, Germania 22,99% și Danemarca 28,71%. Cele mai bine stau țările cu climă blândă: Portugalia 76,69%, Spania 56,87%, Italia 50,47%.
Reglementarea prețurilor la gaze
De la 1 aprilie va intra în vigoare liberalizarea prețurilor la gaze, ceea ce ar putea genera scumpiri între 8% și 20% pentru consumatorii casnici. Premierul Ilie Bolojan a anunțat o reglementare temporară a prețurilor până la 31 martie 2027. Ministerul Energiei a publicat proiectul de ordonanță, care prevede că prețul final pentru consumatori va include costuri de achiziție, furnizare, tarife ANRE, TVA și accize, cu producătorii plafonați și fără compensări pentru furnizori.
Începând cu 2027, zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră va aduce noi cantități de gaze, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor.
Viscol și avarii la rețelele electrice
România trece printr-un episod sever de viscol. Peste 166.000 de consumatori din 205 localități din 10 județe au rămas fără electricitate, în special în est și sud. Circulația rutieră pe drumurile naționale și autostrăzi este afectată, iar CNAIR intervine cu peste 1.570 de utilaje și 3.000 de angajați pentru deszăpezire.
